Cancerul de colon: ce este, cum se diagnostichează și cum se tratează

Îți tratăm cancerul de colon în orice fază a bolii

≥13.000 cazuri noi de cancer de colon sunt descoperite anual în România.
Este al doilea cel mai frecvent cancer și are o rată mare de mortalitate.
Boala poate fi vindecată, mai ales în stadiile timpurii.
Șansele de supraviețuire scad în funcție de întârzierea cu care te prezinți la medic.

Poți intra în fluxul de tratament în orice stadiu al bolii și în orice fază te afli:

Medicii noștri cu supraspecializări în domeniu au experiență îndelungată în depistarea, diagnosticarea și tratamentul cancerului de colon, chiar și în cazuri complexe, cu complicații sau metastaze.

Vezi echipa medicală

De ce merită să te tratezi la Băneasa Tumor Center Hospital:

Ai un parcurs medical complet.
Ai propriul coordonator de caz.
Ți se fac toate investigațiile necesare și obții repede diagnosticul.
Cazul tău este discutat în Comisia Multidisciplinară, care îți elaborează strategia terapeutică potrivită.
Primești tratament oncologic modern, cu intervenții minim invazive.
Beneficiezi de sprijin constant și monitorizare postterapeutică.

Rata de succes a tratamentului depinde de cât de repede vii la medic.

Introducere

Denumiri alternative:

Cancer de colon;
Cancer colonic;
Cancer colorectal (cancer colonic și cancer rectal).

Cancerul de colon se dezvoltă în mucoasa colonului (partea cea mai lungă a intestinului gros) și în majoritatea cazurilor pornește din leziuni precanceroase numite polipi. În timp, unii polipi pot evolua spre cancer, astfel că boala poate fi prevenită sau vindecată dacă este depistată și tratată de timpuriu.

Cancerul colorectal este un termen care include atât cancerul de colon, cât și cancerul de rect (ultima parte a tubului digestiv, aflată în continuarea colonului). Cele două afecțiuni oncologice au manifestări similare, de aceea sunt analizate împreună în multe statistici.

Cancerul colorectal în România:

În fiecare an se diagnostichează aproximativ 13.000 de cazuri noi.
Este al doilea cel mai frecvent cancer atât la bărbați (14%), cât și la femei (12%).
Doar 38% din pacienți supraviețuiesc la 5 ani după diagnosticare, comparativ cu 60% în UE.

Rata mică de supraviețuire se explică prin faptul că puține persoane fac screening pentru detectarea precoce a cancerului colorectal, ceea ce face ca boala să fie frecvent diagnosticată în stadii avansate, când șansele de vindecare sunt mai reduse.

Important de știut despre cancerul de colon:

În stadiile incipiente adesea nu prezintă simptome și poate fi depistat doar prin screening.
Prin screening leziunile precanceroase și formele incipiente de cancer pot fi detectate înainte să se agraveze și să devină invazive.
Diagnosticarea precoce și tratamentul început cât mai repede cresc foarte mult șansele de vindecare.
În fazele incipiente tratamentul este mai simplu (adesea e nevoie doar de o intervenție chirurgicală), dar în fazele avansate este nevoie de terapii combinate.

Băneasa Hospital oferă servicii medicale complete pacienților cu cancer colorectal

Pentru pacienții cu cancere colorectale și alte afecțiuni maligne sau benigne ale aparatului digestiv am creat Centrul de competență digestivă și hepato-bilio-pancreatică.

Principalele avantaje:

Pacientul cu cancere sau alte afecțiuni ale sistemului digestiv găsește tot ce are nevoie într-un singur spital, unde o echipă multidisciplinară conlucrează pentru el la fiecare pas, de la diagnostic la investigații, analize, tratament, intervenție chirurgicală, terapii adjuvante ș.a. până la monitorizarea pe termen lung.
Fiecărui pacient i se creează un traseu medical complet, personalizat în funcție de tipul afecțiunii și particularitățile sale (ex.: boli asociate, tratamente anterioare sau aflate în curs). Traseul cuprinde toate investigațiile, diagnosticul, stadializarea, tratamentul (chirurgical și oncologic) și consultațiile, inclusiv cele de monitorizare ulterioară.
Pacientul nu are nevoie să descopere singur unde trebuie să meargă și în ce ordine să facă investigațiile: totul este organizat pentru a reduce orice întârziere care poate afecta evoluția bolii. În plus, are propriul coordonator de caz, care îl ghidează pas cu pas, îl informează permanent și se ocupă de programările necesare.

Ce este cancerul de colon?

Cancerul de colon este o boală în care celulele mucoasei colonului se înmulțesc anormal și încep să formeze o tumoră. În timp, celulele canceroase invadează straturile profunde ale peretelui intestinal și apoi se răspândesc la ganglionii limfatici sau alte organe.

Diferența dintre cancer de colon și cancer colorectal:

Cancerul de colon se referă la formațiunea malignă strict localizată în colon (penultima parte a tubului digestiv).
Cancerul colorectal include atât cancerul de colon, cât și cel de rect (ultima porțiune a tubului digestiv). Termenul este folosit mai frecvent în statistici și ghiduri clinice, pentru că mecanismele de apariție și riscurile sunt similare, chiar dacă tratamentele chirurgicale și oncologice diferă.

Ce înseamnă tumoare la colon?
O tumoare la colon este o aglomerare de celule care cresc anormal în această zonă a tubului digestiv.

Tumorile la colon pot fi:

benigne – de obicei polipi care nu invadează alte țesuturi, dar unii polipi pot deveni maligni în timp;
maligne – formațiuni canceroase care pot invada straturile intestinului și pot metastaza (forma noi tumori canceroase) în alte organe.

Ce este un neoplasm de colon?
Neoplasm înseamnă o formațiune nouă de țesut și poate fi benign sau malign. În limbajul curent (implicit în dicționare), termenul este folosit cel mai adesea cu sensul de cancer sau tumoră malignă. În limbajul medical, neoplasm malign de colon înseamnă cancer de colon.

Tipuri histologice de cancer de colon

Aproximativ 90–95% din cancerele de colon sunt de tip adenocarcinom, adică tumori care se dezvoltă din celulele glandulare ale mucoasei intestinului gros.

În cazuri mai rare, cancerul de colon poate fi:

Adenocarcinom mucinos – un adenocarcinom cu producție abundentă de mucus.
Carcinom cu celule în inel cu pecete – pornește tot din celulele glandulare ale mucoasei colonului și este foarte rar, aproximativ 1% din totalul adenocarcinoamelor colorectale.
Tumoră neuroendocrină – provenită din celulele sistemului neuroendocrin, localizate în peretele intestinului gros și care au caracteristici combinate, de celule nervoase și de celule producătoare de hormoni.
Limfoame sau sarcoame colonice – forme foarte rare. Limfoamele sunt afecțiuni tumorale ale țesutului limfoid și apar cel mai frecvent în cecum și rect. Sarcoamele se dezvoltă din țesuturile conjunctive, cum ar fi mușchii, grăsimea sau vasele de sânge.

Tipul histologic se stabilește prin analiza țesutului de biopsie (examen anatomopatologic) și este esențial pentru alegerea tratamentului și estimarea prognosticului.

Evoluția cancerului de colon dintr-un polip adenomatos

Majoritatea cancerelor de colon, și anume adenocarcinoamele, apar din polipi adenomatoși – formațiuni benigne care în timp devin maligne. Transformarea este de obicei lentă, ceea ce constituie un avantaj important pentru detectarea precoce și prevenție.

Cum apare transformarea malignă

Transformarea unui polip benign într-un cancer de colon este provocată de mutații genetice care determină celulele să se înmulțească excesiv și să se comporte anormal:

Polipul adenomatos se formează pe mucoasa colonului.
Celulele polipului acumulează mutații care le fac să se înmulțească anormal de mult.
Polipul devine invaziv și se transformă în cancer de colon.

De ce este important să faci screening de cancer de colon

Screeningul înseamnă căutarea semnelor de cancer înainte ca pacientul să aibă simptome.

În cancerul de colon screeningul este foarte valoros pentru:

detectarea polipilor înainte să devină canceroși;
diagnosticarea cancerului în stadii incipiente, când șansele de vindecare sunt cele mai mari și tratamentul este mai simplu;
reducerea mortalității.

Cancer de colon – cauze și factori de risc

Cancerul de colon apare în urma acumulării de mutații genetice în celulele din intestinul gros. Celulele afectate de mai multe mutații încep să se înmulțească anormal de mult, producând noi celule de același fel, care capătă și alte mutații genetice. Astfel se pot forma polipi care în timp pot deveni maligni. Atunci vorbim despre celule canceroase, care încep să invadeze țesuturile învecinate și să se răspândească mai departe.

Cauzele exacte ale producerii mutațiilor nu sunt pe deplin cunoscute, dar întregul proces se desfășoară treptat și este favorizat de anumiți factori de risc care cresc probabilitatea dezvoltării bolii.

Factori care cresc riscul de cancer la colon

Există anumiți factori care predispun la apariția cancerului de colon. Unii se pot modifica, alții nu se pot schimba.

Factori modificabili

Sunt factori asupra cărora se poate interveni pentru reducerea riscului:

Obezitatea;
Stilul de viață nesănătos: sedentarismul, consumul de alcool și fumatul;
Alimentația dezechilibrată, bogată în carne roșie și produse procesate, dar săracă în fibre.

Factori nemodificabili

Sunt factori care nu pot fi schimbați și a căror prezență ar trebui să determine pacienții să discute cu un medic gastroenterolog sau chirurg pentru a stabili un protocol de screening personalizat:

Sexul (incidența cancerului este ușor mai mare la bărbați);
Antecedente familiale – rude de gradul I care au avut cancer colorectal.
Factori genetici – unele boli ereditare (ex.: polipoză adenomatoasă familială, sindrom Lynch) pot transmite mutații de gene;
Istoric de polipi sau de cancer colorectal;
Boli inflamatorii intestinale (ex.: colită ulcerativă, boala Crohn);
Vârsta – riscul crește semnificativ după 40-50 de ani.

Cancer colorectal la persoane sub 50 de ani

Deși riscul de cancer colorectal este mai ridicat după 50 de ani, în ultimele decenii se observă o creștere a incidenței bolii la persoanele mai tinere.

Dacă la începutul anilor 2000 cazurile de cancer de colon la persoane sub 50 de ani erau între 5% și 7%, în prezent proporția este de aproximativ 10%. Incidența începe să crească semnificativ începând de la vârsta de 40 de ani.

Această tendință poate fi explicată prin:

modificarea microbiomului intestinal, în special din cauza antibioticelor;
stilul de viață nesănătos (obezitate, sedentarism, alimentație dezechilibrată, fumat, consum de alcool);
combinații de factori (ex.: gena HNF1A poate duce la apariția cancerului de colon doar în combinație cu o alimentație nesănătoasă).

Deși ghidurile medicale recente recomandă primul screening de cancer colorectal la 45 de ani, noi recomandăm să se înceapă de la 40 de ani.

Cum se manifestă cancerul de colon?

Cancerul de colon poate fi greu de detectat în stadiile inițiale, când are simptome ușoare sau nu dă niciun semn.

Bine de știut:

Modificările de tranzit intestinal suspecte diferă față de simptomele digestive comune prin durată și frecvență. Manifestate ocazional, balonarea, constipația și diareea sunt normale; problemele care durează câteva săptămâni și nu se ameliorează necesită consult medical.
Simpla prezență a unor polipi în intestinul gros nu este simptom de cancer colorectal, dar îndepărtarea lor, mai ales dacă sunt polipi adenomatoşi (adenoame), este recomandată pentru prevenirea apariției bolii. Îndepărtarea polipilor se poate face în același timp cu colonoscopia, printr-o procedură chirurgicală minim invazivă numită polipectomie endoscopică.

Simptome în stadiile incipiente

În primele faze cancerul de colon poate să nu cauzeze niciun disconfort deosebit. Când apar, simptomele sunt adesea ușor de trecut cu vederea, de exemplu:

schimbări de tranzit intestinal, care alternează de la diaree la constipație ușoară și invers;
senzația frecventă că trebuie evacuat scaunul;
balonare sau disconfort abdominal;
sângerări minore la defecare sau puțin sânge în scaun;
oboseală inexplicabilă sau ușoară anemie.

Sunt manifestări ușor de pus pe seama unor probleme digestive comune (ex.: sindrom de colon iritabil, hemoroizi). Dacă simptomele persistă, se recomandă control medical pentru identificarea cauzei reale, mai ales dacă există factori de risc.

Simptome în stadii avansate

Pe măsură ce boala progresează, simptomele devin mai evidente, cum ar fi:

dureri abdominale persistente sau crampe frecvente;
schimbări accentuate de tranzit intestinal;
scaune mai subțiri sau în formă de panglică;
scădere inexplicabilă în greutate;
oboseală persistentă și paloare.

Pe lângă astfel de manifestări, cancerul de colon în ultima fază (care nu e neapărat cea terminală), adică în stadiul IV, se pot adăuga unele complicații (ex.: obstrucție intestinală, sângerări severe, perforație), care au manifestări specifice.

În stadiul IV cancerul se extinde și apar simptome legate de metastaze. În funcție de organul afectat, manifestările pot fi:

ganglioni limfatici umflați;
dureri osoase;
dificultăți respiratorii;
îngălbenirea ochilor sau a pielii;
umflarea mâinilor sau a picioarelor;
dureri de cap persistente;
vedere încețoșată.

Când trebuie să mergi urgent la medic

Următoarele simptome constituie semnale de alarmă:

dâre de sânge sau cheaguri negre în scaun;
scaune subțiri sau constipație/diaree care persistă câteva săptămâni;
anemie fără o cauză aparentă;
pierdere rapidă și inexplicabilă în greutate;
dureri abdominale severe sau recurente.

În astfel de situații recomandăm o programare cât mai rapidă la un medic gastroenterolog sau chirurg.

Diagnostic – cum este confirmat cancerul de colon?

De la suspiciune la diagnosticul de certitudine se parcurg de obicei următorii pași:

Suspiciunea clinică. Apare dacă rezultatele unui screening sunt pozitive sau dacă pacientul prezintă simptome specifice.
Consultație la medicul gastroenterolog sau chirurg. Medicul evaluează simptomele, istoricul și recomandă investigațiile necesare.
Colonoscopia este investigația esențială pentru vizualizarea colonului și identificarea leziunilor suspecte sau a polipilor.
Biopsia. În timpul colonoscopiei se extrag mici fragmente de țesut din leziunea suspectă.
Examinarea histopatologică a probei obținute prin biopsie. Analiza la microscop confirmă dacă există celule canceroase și stabilește tipul histologic al tumorii. Pe baza acestor informații se pune diagnosticul de certitudine în cancerul de colon.

Investigații necesare pentru stabilirea diagnosticului:

Colonoscopie – este investigația de bază. Cu ajutorul unui tub subțire și flexibil prevăzut cu o cameră video și accesorii chirurgicale foarte mici, medicul vede interiorul colonului, identifică eventualii polipi sau leziuni suspecte, extrage probe de țesut și poate îndepărta polipi.
Biopsie – constă în extragerea unei probe de țesut din leziunea suspectă pentru examinare microscopică. Analiza histopatologică arată dacă există celule canceroase și de ce tip sunt – informații esențiale pentru stabilirea diagnosticului, a tipului tumorii și a gradului tumoral.
Teste de sânge – se folosesc nu pentru stabilirea diagnosticului, ci pentru că arată starea generală de sănătate a pacientului, dacă boala a provocat sângerare internă și dacă există markeri tumorali ca proteina CEA (antigen carcinoembrionar), produsă de anumite tipuri de tumori.

Rolul colonoscopiei

Colonoscopia este mai mult decât o procedură de bază pentru diagnosticare.

O colonoscopie făcută la timp:

poate preveni apariția cancerului de colon prin îndepărtarea polipilor (polipectomie);
poate salva viața pacientului prin descoperirea cancerului într-o fază în care boala poate fi vindecată.

Ce înseamnă stadializarea

După stabilirea diagnosticului de cancer la colon, următorul pas este stadializarea, adică procesul prin care medicii stabilesc în ce stadiu este afecțiunea: cât de mare este tumora și cât de mult s-a răspândit.

Pentru stadializarea cancerului de colon este nevoie de următoarele investigații, după caz:

CT (tomografie computerizată) – oferă imagini detaliate ale abdomenului și pelvisului, care arată dimensiunea tumorii, afectarea ganglionilor limfatici și eventualele metastaze.
RMN (rezonanță magnetică) – furnizează informații mai precise despre extensia locală a tumorii, în special în zona rectului sau la organele învecinate din pelvis.
PET-CT – combină tomografia cu emisie de pozitroni cu tomografia computerizată clasică și fuzionează informațiile funcționale (metabolice) cu cele anatomice (structurale) pentru a detecta celulele maligne din întregul corp. Astfel medicii obțin o imagine hibridă, care arată nu doar unde se află o formațiune, ci și cât de activă este. Investigația este utilă în special pentru depistarea metastazelor.

Stadiile cancerului de colon și prognosticul bolii

Stadiul cancerului de colon arată cât de extinsă este boala în momentul diagnosticării. Este unul dintre cei mai importanți factori pentru alegerea tratamentului și influențează prognosticul.

Prognosticul înseamnă estimarea șanselor de vindecare sau de control al evoluției bolii pe termen lung.

În cancerul de colon prognosticul depinde de următorii factori:

stadiul afecțiunii;
gradul tumoral (cât de agresive sunt celulele canceroase);
răspunsul la tratament;
starea generală a pacientului și factorii de risc (boli asociate, vârstă, obezitate etc.);
existența complicațiilor;
momentul diagnosticării.

Stadiile cancerului de colon se stabilesc pe baza sistemului de clasificare TNM:

T – tumoră – cât de mare este tumora și cât de profund a pătruns în peretele colonului;
N – noduli (sau ganglioni limfatici) – dacă ganglionii limfatici din apropiere au fost invadați de celule maligne și câți sunt afectați;
M – metastaze – dacă celulele canceroase au produs noi tumori în organe sau țesuturi aflate la distanță de tumora inițială.

Prin evaluarea celor trei factori se stabilește stadiul bolii.

Stadializarea cancerului de colon se face în două etape:

Stadializare TNM clinică – înainte de intervenția chirurgicală, pe baza investigațiilor imagistice, a colonoscopiei și analizei histopatologice a țesutului tumoral prelevat prin biopsie.
Stadializare TNM patologică – după operație, pe baza examinării histopatologice a întregii piese excizate, inclusiv a marginilor de siguranță.

Întotdeauna stadializarea patologică (postoperatorie) este mai precisă, deoarece arată extinderea reală a bolii.

National Cancer Institute, unul dintre cele mai importante centre de cercetare a cancerului din lume, arată care sunt stadiile cancerului de la 0 la IV, unele cu substadii marcate cu A, B sau C, care au la rândul lor variante.

Cancer de colon stadiul 0 (carcinom in situ)

În stadiul zero există celule anormale doar în mucoasa colonului (stratul intern al intestinului gros). Este o formă precoce, când tumora este localizată într-o arie mică și nu este încă invazivă, dar poate deveni.

Prognostic: excelent, cu șanse maxime de prevenire a bolii.

Cancer de colon stadiul I

În stadiul 1 există o tumoră canceroasă formată în mucoasa colonului care s-a extins în stratul submucosal și l-a depășit, intrând în stratul muscular al peretelui colonului. Este un stadiu incipient, când tumora este localizată strict în peretele colonului.

Prognostic: foarte bun.

Cancer de colon stadiul II (IIA, IIB, IIC)

În stadiul II cancerul de colon s-a extins, dar tumora este încă localizată și nu există afectare ganglionară.

Stadiul IIA – tumora a depășit stratul muscular și a intrat în stratul seros, cel de la suprafața exterioară a peretelui colonului.
Stadiul IIB – tumora a trecut de ultimul nivel al colonului (stratul seros) și a pătruns în peritoneul visceral (țesutul care acoperă organele din abdomen).
Stadiul IIC – cancerul s-a răspândit de la suprafața colonului (din stratul seros) și a intrat în organele învecinate.

Prognostic: bun.

Cancer de colon stadiul III (IIIA, IIIB, IIIC)

În stadiul III, fie că tumora se află doar în colon sau s-a extins dincolo de el, există afectare ganglionară, dar nu au apărut metastaze (noi tumori în organe sau țesuturi aflate la distanță de tumora inițială).

Stadiul III A (2 variante)

Tumora se află în straturile mucosal, submucosal și muscular ale colonului și celulele canceroase au ajuns la 1-3 ganglioni limfatici din apropiere sau la țesuturi din preajma acestor ganglioni.
Tumora este mai puțin extinsă, se află în straturile mucosal și submucosal, dar celulele canceroase au invadat 4-6 ganglioni din apropiere.

Stadiul III B (3 variante)

Tumora a ajuns la stratul exterior al colonului (stratul seros) sau a trecut de stratul seros și a intrat în peritoneul visceral, iar celulele canceroase s-au răspândit la 1-3 ganglioni limfatici din apropiere sau au intrat în țesuturi din vecinătatea ganglionilor.
Tumora a ajuns la stratul muscular sau la cel seros, deci n-a ieșit încă din colon, dar celulele canceroase au invadat 4-6 ganglioni limfatici din vecinătate.
Tumora se află în mucoasă, în submucoasă sau în stratul muscular al colonului. Cancerul s-a răspândit la cel puțin 7 ganglioni limfatici.

Stadiul III C (3 variante)

Tumora a depășit suprafața colonului (stratul seros) și a intrat în peritoneul visceral, iar cancerul s-a răspândit la 4-6 ganglioni limfatici.
Tumora a ajuns în stratul seros sau chiar în peritoneul visceral și cel puțin 7 ganglioni limfatici sunt afectați.
Tumora a depășit suprafața colonului și a ajuns la organele învecinate. Celulele canceroase au invadat cel puțin un ganglion limfatic sau au intrat într-un țesut din apropierea ganglionilor învecinați.

Prognostic cancer de colon stadiul III: optimism moderat.

Cancer de colon stadiul IV (IVA, IVB, IVC)

În stadiul IV celulele canceroase s-au răspândit la organe aflate la distanță de tumora primară, unde au format metastaze.

Stadiul IVA (M1a): Cancerul s-a răspândit la un singur organ îndepărtat (ex.: doar la ficat sau doar la plămâni) sau la un singur grup de ganglioni limfatici aflați la distanță.
Stadiul IVB (M1b): Cancerul s-a răspândit la mai mult de un organ (ex.: metastaze simultane la ficat și plămâni), dar nu a afectat căptușeala abdominală (peritoneul).
Stadiul IVC (M1c): Cancerul s-a răspândit la peritoneu (țesutul care căptușește cavitatea abdominală). Este considerată o formă mai complexă, indiferent dacă sunt sau nu afectate și alte organe.

Prognostic cancer de colon stadiul IV: variabil de la caz la caz, șansele de vindecare depind de tipul metastazelor și răspunsul la tratament.

Dacă metastazele sunt strict localizate (ex.: doar la plămân sau la ovar) și pot fi îndepărtate complet, există șanse de vindecare. Chiar dacă boala nu poate fi vindecată, tratamentele moderne o pot ține sub control și sunt șanse mari de supraviețuire pe termen lung.

Bine de știut:

Cancerul de colon stadiul IV se mai numește și cancer metastatic de colon sau cancer de colon cu metastază.
Metastazele apar când celulele sunt transportate de sânge sau lichidul limfatic la organe îndepărtate de tumora inițială, unde formează noi tumori.
Tumorile metastatice sunt întotdeauna același tip de cancer ca tumora inițială. De exemplu, o metastază a cancerului de colon la ficat nu este cancer hepatic, ci tot cancer de colon, fiindcă sunt formate din celule canceroase din colon.

Gradul de diferențiere și markerii moleculari în cancerul de colon

Pe lângă tipul histologic și stadiul bolii, în cancerul de colon se evaluează gradul de diferențiere a tumorii în comparație cu structura țesutului sănătos.

Gradul de diferențiere arată ce potențial de agresivitate are tumora:

G1 (grad scăzut) = tumoră bine diferențiată. Celulele tumorale arată aproape ca unele normale. Aceste tumori tind să crească și să se răspândească mai lent. Au cel mai bun prognostic.
G2 (grad intermediar) = tumoră moderat diferențiată. Celulele au un aspect clar anormal, dar păstrează încă unele caracteristici ale țesutului de origine. Majoritatea cancerelor de colon (aproximativ 70%) se încadrează aici.
G3 (grad înalt) = tumoră slab diferențiată. Celulele arată foarte diferit de cele normale. Aceste tumori sunt agresive, cresc rapid și au o probabilitate mult mai mare de a se răspândi la ganglioni sau alte organe.
G4 = nediferențiat. Celulele nu mai seamănă deloc cu cele din țesutul de origine. Este cea mai agresivă formă.

Important de analizat este și profilul molecular al tumorii, în special instabilitatea microsatelitară (MSI) sau deficitul de reparare a erorilor ADN (dMMR). Tumorile cu MSI-H (instabilitate mare) și dMMR au un comportament biologic diferit și pot răspunde mai bine la imunoterapie, care poate fi mult mai eficientă decât chimioterapia. De aceea testarea acestor markeri este extrem de utilă la stabilirea tratamentului personalizat.

Tratament pentru cancer de colon – opțiuni moderne

Importanța evaluării în Comisia Multidisciplinară (Tumor Board)

La Băneasa Hospital fiecare caz de cancer este discutat în Comisia Multidisciplinară (Tumor Board):

chirurgii colorectali expun opțiunile operatorii;
gastroenterologul aduce detalii din investigațiile endoscopice;
radiologul prezintă rezultatele imagistice;
anatomopatologul confirmă tipul de leziune și gradul de invazie tumorală;
oncologul recomandă chimioterapie sau radioterapie, când este indicat;
anestezistul evaluează riscurile operatorii și stabilește planul de anestezie.

Comisia analizează toate datele și opiniile medicale și stabilește componentele majore ale planului terapeutic:

metoda de intervenție chirurgicală (robotică, laparoscopică sau deschisă) și tipul de anestezie;
tratamentul adițional (chimioterapie, radioterapie, imunoterapie, terapie țintită etc.);
măsurile de prevenție pentru evitarea complicațiilor.

La elaborarea planului de tratament medicii iau în considerare:

stadiul bolii (cât de extins este cancerul);
tipul histologic al tumorii;
gradul tumoral;
localizarea tumorii;
profilul molecular al tumorii (în anumite cazuri);
prezența sau absența metastazelor;
starea generală a pacientului, bolile asociate, vârsta și alți factori de risc.

Recomandările Comisiei Multidisciplinare sunt importante pentru că reprezintă decizia unanimă a unui grup de medici cu specializări și supraspecializări diferite, toate importante pentru respectivul caz.

Astfel managementul clinic al pacientului oncologic impune o strategie decizională colaborativă, descurajând abordările monodisciplinare. Optimizarea rezultatelor terapeutice este strâns legată de sinergia expertizelor din cadrul unei echipe multidisciplinare (Tumor Board), proces care asigură o viziune integrată și coerentă asupra complexității fiecărui caz.

Tratamentul pentru cancer de colon în funcție de stadiu

Planul de tratament este întotdeauna adaptat fiecărui pacient în parte, însă dacă nu există multe variabile personale, tratamentul se poate face în funcție de stadiul cancerului de colon, astfel:

Stadiul 0 (carcinom in situ) – polipectomie endoscopică sau excizie locală.
Stadiul I – tratament chirurgical, de obicei fără chimioterapie;
Stadiul II – chirurgie, uneori și cu terapie adjuvantă. Terapia adjuvantă nu este recomandată în toate cazurile. Se administrează doar dacă există factori de risc înalt (ex.: grad de diferențiere G3/G4, număr insuficient de ganglioni analizați sau testul dMMR/MSI indică un risc de recidivă).
Stadiul III – chirurgie urmată de terapie adjuvantă. Este standardul de aur pentru a distruge micrometastazele care nu se văd la CT.
Stadiul IV – tratament sistemic (chimioterapie, terapii țintite în funcție de profilul genetic RAS/BRAF, imunoterapie pentru pacienții cu profil dMMR/MSI-H) și în unele cazuri chirurgie sau ablația metastazelor.

În stadiile incipiente, cancerul de colon se poate vindeca prin tratament chirurgical.
Există șanse de vindecare și în stadiile mai avansate, când tratamentul poate include chirurgie, chimioterapie, radioterapie și terapii moderne neoadjuvante și/sau adjuvante.

Chirurgia oncologică

Chirurgia este cea mai utilizată metodă de tratament pentru cancer de colon, în toate stadiile bolii. Se pot aplica următoarele tipuri de intervenții chirurgicale:

Polipectomie (excizarea polipului). În faza precoce a bolii, când celulele anormale se află doar într-un polip, polipul poate fi adesea îndepărtat în timpul colonoscopiei.

Excizie locală. Este o procedură minim invazivă care se folosește numai în stadiile foarte incipiente, în care tumora este localizată strict la nivelul mucoasei sau submucoasei superficiale.

Tehnici utilizate

Polipectomie endoscopică. Procedura se realizează în timpul unei colonoscopii obișnuite. Medicul folosește o ansă electrică pentru a tăia polipul de la bază.
Rezecție mucosală endoscopică (EMR). Se injectează o soluție sub tumoră pentru a o ridica de pe peretele muscular, astfel încât medicul să poată îndepărta fragmente mai mari de mucoasă.
Disecția submucoasă endoscopică (ESD). O tehnică avansată care permite îndepărtarea tumorii dintr-o singură bucată, ceea ce constituie o probă patologică mai bună pentru margini.

Rezecție segmentară de colon (colectomie segmentară) cu anastomoză. Operația se face când tumora este mai mare și a afectat un segment de colon. Chirurgul îndepărtează segmentul de colon care conține tumora, împreună cu marginile de siguranță (aproximativ 5-10 cm de țesut sănătos de o parte și de alta a tumorii, pentru a se asigura că nu rămân celule maligne). Se îndepărtează și mezocolonul corespunzător, adică țesutul gras care atașează colonul de peretele abdominal, deoarece conține vasele de sânge și ganglionii limfatici (procedura se numește limfadenectomie). Este crucial să fie analizați cel puțin 12 ganglioni pentru o stadializare corectă. După îndepărtarea segmentului bolnav, cele două capete sănătoase ale colonului sunt cusute sau capsate împreună (anastomoză).

Rezecție segmentară de colon (colectomie segmentară) cu colostomie. După îndepărtarea segmentului afectat poate fi nevoie de o stomă, adică un mic orificiu în abdomen la care se atașează în exterior o pungă stomică pentru colectarea materiilor fecale. Stoma poate fi temporară, utilizată doar până la vindecarea colonului, sau permanentă, dacă colonul nu mai poate fi conectat chirurgical la rect.

Această decizie este luată de chirurg de obicei în condiții de urgență sau siguranță precară:

Ocluzie intestinală – colonul este foarte dilatat și plin de materii fecale deasupra tumorii, ceea ce face ca o cusătură imediată să aibă un risc uriaș de rupere.
Perforație sau peritonită – o infecție în abdomen interzice unirea capetelor, deoarece țesuturile inflamate nu se vindecă corect.
Stare generală fragilă – dacă pacientul este instabil (în stadiul IV avansat, cu malnutriție severă), o stomă este mai sigură și reduce timpul petrecut în operație.

Ablație prin radiofrecvență. Se utilizează electrozi care distrug celulele canceroase. Este o metodă minim invazivă de tratament local utilizată în cancerul colorectal stadiul IV pentru a distruge metastazele, fără a mai fi necesară îndepărtarea lor chirurgicală. Metastazele hepatice sunt cea mai frecventă utilizare. Se recomandă pacienților care au tumori la ficat (de obicei sub 3-5 formațiuni) de dimensiuni mici (sub 3-4 cm). Metastaze pulmonare: procedura poate fi o opțiune pentru pacienții care nu pot suporta o operație la plămâni.

Crioterapie (criochirurgie sau crioablație). Procedura se bazează pe un aparat care îngheață și distruge tumora. În cancerul colorectal se utilizează aproape exclusiv pentru tratarea metastazelor (în special cele hepatice), ca alternativă la ablația prin radiofrecvență (RFA).

La Băneasa Hospital prioritizăm tehnicile de chirurgie minim invazivă (laparoscopică sau robotică) pentru îndepărtarea leziunilor canceroase de pe colon. Când este nevoie de rezecție segmentară, medicii noștri recurg la chirurgie robotică ori de câte ori situația pacientului o permite. Precizia pe care sistemul robotic Da Vinci Xi o oferă chirurgilor este deosebit de valoroasă în special pentru realizarea anastomozelor.

Completarea tratamentului chirurgical se poate face prin:

Terapie neoadjuvantă. În unele cazuri medicii pot decide ca tratamentul să înceapă cu radioterapie și/sau chimioterapie. Tratamentul urmat înainte de chirurgie se numește terapie neoadjuvantă.

Obiectivele terapiei adjuvante pot fi:

Micșorarea tumorii – reducerea dimensiunilor tumorii pentru ca operația să fie mai puțin invazivă sau mai sigură.
Conversia la operabilitate a metastazelor – în stadiul IV al cancerului unele metastaze inițial inoperabile (ex. hepatice) pot fi transformate în tumori care pot fi îndepărtate chirurgical.
Sterilizarea micrometastazelor – distrugerea celulelor canceroase care s-au desprins din tumoră este necesară pentru reducerea riscului de recidivă.
Evaluarea răspunsului – medicii pot să vadă imediat dacă tumora răspunde la schema de tratament aleasă.

Terapie adjuvantă. Înseamnă tratamentul administrat după intervenția chirurgicală în care tumora vizibilă a fost îndepărtată complet și constă în radioterapie și/sau chimioterapie.
Scopul principal al terapiei adjuvante nu este tratarea unei tumori existente, ci prevenirea recidivei prin distrugerea celulelor canceroase microscopice care ar fi putut rămâne în organism. Terapia adjuvantă este recomandată pentru a reduce probabilitatea ca boala să revină sub formă de metastaze la distanță.

Chimioterapia

Chimioterapia este un tratament medicamentos care are ca obiectiv stoparea răspândirii celulelor canceroase și acționează fie distrugându-le, fie împiedicându-le să se înmulțească prin diviziune celulară.

Chimioterapia sistemică presupune administrarea medicamentelor oral sau prin injectare intravenoasă sau intramusculară astfel încât să intre în sânge și să poată acționa împotriva celulelor canceroase din întregul organism. În tratamentul cancerului de colon, chimioterapia sistemică poate fi combinată cu terapii țintite.
Chimioterapia regională pentru cancerul de colon presupune administrarea medicamentelor în artera hepatică (artera principală care alimentează cu sânge ficatul), printr-o procedură numită chemoembolizare. Medicul blochează artera hepatică și administrează medicamentul în porțiunea dintre ficat și blocaj, astfel încât să acționeze țintit și să ajungă cât mai puțin în alte părți din corp. Chemoembolizarea arterei hepatice se poate utiliza în tratamentul metastazei hepatice a cancerului de colon.

Modul de administrare a chimioterapiei depinde de tipul și stadiul cancerului.

Radioterapia

Radioterapia utilizează raze X sau alte tipuri de radiații pentru a distruge celulele canceroase sau pentru a le împiedica să se înmulțească.

Terapia cu radiații are un rol fundamental diferit în funcție de localizarea tumorii și este utilizată mult mai frecvent în cancerul de rect decât în cel de colon.

În tratamentul cancerului colorectal radioterapia poate fi:

Radioterapie externă – se folosește un aparat care trimite fascicule de energie înaltă (raze X sau fotoni) din exteriorul corpului către tumoră. Deoarece colonul este mobil, radioterapia externă este eficientă mai ales în cancerul de rect, unde tumora este fixată în pelvis.
Radioterapie internă (brahiterapie) – presupune plasarea unei surse radioactive în interiorul tumorii sau în imediata ei vecinătate. În cancerul colorectal metoda este utilizată mult mai rar decât radioterapia externă.
Radioembolizare (SIRT) – o formă specială de radioterapie internă folosită în stadiul IV al cancerului pentru metastazele hepatice. Este o procedură de radiologie intervențională care presupune injectarea unor microsfere radioactive direct în artera care hrănește tumorile din ficat.

Terapia țintită și imunoterapia

Terapia țintită folosește substanțe capabile să identifice și să combată anumite tipuri de celule canceroase. Medicul poate estima răspunsul pacientului pe baza biomarkerilor din analizele de sânge și astfel poate alege medicația potrivită.

Imunoterapia combate celulele canceroase prin stimularea sistemului imunitar al pacientului. Testele de biomarkeri sunt utile pentru anticiparea răspunsului la anumite medicamente folosite în imunoterapie.

Managementul metastazelor

Cancerul de colon în stadiul IV se manifestă prin răspândirea bolii la distanță față de tumora inițială, cel mai frecvent la ficat, plămâni sau ovare. În această etapă tratamentul se stabilește în funcție de localizarea și numărul metastazelor, de starea pacientului și de factorii de risc.

Planul de tratament are două obiective: îndepărtarea metastazelor, dacă tumorile formate la distanță pot fi excizate complet, și ținerea bolii sub control pe termen lung.

În funcție de situație, tratamentul metastazelor poate consta în:

chirurgie pentru îndepărtarea metastazelor, dacă sunt limitate;
chimioterapie înainte de operație (pentru micșorarea tumorii), după operație sau în ambele etape.

La pacienții care nu pot fi operați se pot aplica alte proceduri:

ablație prin radiofrecvență sau criochirurgie pentru distrugerea țesutului tumoral;
chemoembolizarea arterei hepatice pentru tratament țintit, dacă există metastază la ficat.

Când tratamentul nu poate fi curativ (să vindece boala), se pot utiliza terapii sistemice și tratamente paliative menite să încetinească evoluția bolii și să atenueze cât mai mult simptomele. Există diverse opțiuni:

chimioterapie – singură sau în combinație cu terapii țintite;
terapii țintite și imunoterapie (în cazurile aplicabile).
radioterapie și chimioterapie pentru atenuarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții pacientului.

Managementul metastazelor este un proces complex și necesită evaluare în Comisia Multidisciplinară (Tumor Board). Cu combinațiile potrivite și tratamentele moderne disponibile, chiar și pacienții cu cancer de colon cu metastaze pot supraviețui mai mult timp și în numeroase cazuri boala poate fi ținută sub control pe termen lung.

Cancerul de colon se vindecă?

Da, cancerul de colon poate fi vindecat, dar șansele de reușită depind în mare măsură de stadiul bolii.

Rata de supraviețuire a pacienților cu cancer de colon se calculează statistic la 5 ani după diagnosticare.

Potrivit unui studiu realizat pe pacienți diagnosticați între 2014 și 2020, la 5 ani de la identificarea cancerului de colon rezultatele tratamentului au fost:

Cancer de colon în toate stadiile – 63% rată de supraviețuire.
Cancer de colon localizat – 91% rată de supraviețuire;
Cancer de colon regional – 74% rată de supraviețuire;
Cancer de colon metastatic – 13% rată de supraviețuire;

Important:

Chiar și când nu poate fi vindecată, boala poate fi ținută sub control timp îndelungat și calitatea vieții pacientului poate fi îmbunătățită cu ajutorul terapiilor moderne.
Tratamentul combinat crește șansele de a ține boala sub control și reduce riscul de recidivă.

Screening și prevenție

Screeningul pentru cancer colorectal are rolul de a depista boala înainte de apariția simptomelor și chiar de a o preveni prin identificarea și îndepărtarea polipilor precanceroși.

Colonoscopia este cea mai eficientă metodă de screening, deoarece permite atât vizualizarea amănunțită a întregului colon și a rectului, cât și îndepărtarea polipilor (polipectomie) în aceeași procedură.

Când trebuie făcută prima colonoscopie

Pentru persoanele fără factori de risc (risc mediu) și fără simptome, prima colonoscopie este recomandată la vârsta de 45 de ani în ghidurile medicale internaționale. Dacă rezultatul este normal, colonoscopia se repetă la fiecare 10 ani.

La Băneasa Hospital avem în vedere că:

în ultimii ani incidența mondială a cancerului colorectal crește și la persoane mai tinere;
în România sunt prea mulți pacienți sunt diagnosticați în stadii avansate.

De aceea recomandăm ca prima colonoscopie să se facă la vârsta de 40 de ani.

Metode de screening prin analiză de fecale:

Test cu guaiac (gFOBT) – arată dacă există hemoglobină în scaun și se recomandă anual. Spre deosebire de testele moderne, acesta nu face diferența între sângele uman și cel provenit din alimente. Deși se mai utilizează, începe să fie înlocuit de testul FIT (imunochimic), care este este mai restrictiv.
Test imunochimic fecal (testul FIT sau iFOBT) – detectează sângele ocult (nedetectabil cu ochiul liber) din fecale și se recomandă anual.
Test ADN fecal (testul FIT-DNA) – identifică atât sângele ascuns din fecale, cât și modificările genetice asociate cancerului și este recomandat să se facă la fiecare 3 ani.

La orice test, dacă rezultatul este pozitiv, colonoscopia devine obligatorie.

Altă metode de screening este colonografia CT (colonoscopie virtuală sau colono-CT) – se recomandă la fiecare 5 ani. Dacă se observă ceva suspect, trebuie făcută o colonoscopie clasică.

Ce pacienți necesită monitorizare mai devreme

Screeningul trebuie început mai devreme și repetat mai frecvent la persoanele cu risc crescut, și anume cele care au:

antecedente familiale de cancer colorectal sau polipi;
boli inflamatorii intestinale (colită ulcerativă, boala Crohn);
sindroame genetice (polipoză adenomatoasă familială, sindromul Lynch);
antecedente personale de polipi sau cancer colorectal.

Momentul începerii și frecvența screeningului trebuie stabilite individual, împreună cu medicul.

Ce avantaje îți oferă Băneasa Hospital pentru tratamentul cancerului de colon

La Băneasa Tumor Center Hospital ai la dispoziție toate serviciile medicale necesare într-un singur loc.

Parcurs medical complet și bine coordonat

Ai la dispoziție un traseu medical clar, de la prima suspiciune până la tratamentul postoperator și monitorizarea ulterioară. Totul este organizat în așa fel încât investigațiile, diagnosticarea și tratamentul să se deruleze fără întârzieri care pot influența evoluția bolii.

Aparatură performantă de imagistică și laborator

Folosim echipamente performante de imagistică și analize de laborator. Acuratețea imaginilor și precizia rezultatelor de laborator sunt esențiale pentru evaluarea corectă a bolii și stabilirea planului de tratament.

Comisia Multidisciplinară (Tumor Board)

Cazul tău este analizat în Comisia Multidisciplinară, care stabilește cea mai potrivită conduită terapeutică.

În cazurile de cancer colorectal Comisia Multidisciplinară este alcătuită din medici supraspecializați în:

oncologie medicală (oncologie clinică);
chirurgie oncologică și chirurgie colorectală;
gastroenterologie și endoscopie digestivă;
radiologie și imagistică medicală;
anatomie patologică;
radioterapie;
anestezie și terapie intensivă;
alte specialități, în funcție de situația ta (de exemplu pneumologie sau chirurgie hepatică în cazul bolilor asociate sau metastazelor).

Tratamente minim invazive și chirurgie robotică

În funcție de indicație, ai acces la tratamente chirurgicale minim invazive, inclusiv chirurgie robotică cu sistemul da Vinci Xi, care îți oferă următoarele avantaje:

precizie crescută în timpul intervenției, în special la manevre fine pentru anastomoze;
traumă redusă pentru organism;
recuperare mai rapidă;
risc mai mic de complicații postoperatorii.

Terapii oncologice moderne

chimioterapie;
radioterapie;
terapii țintite;
imunoterapie;
combinații de tratamente adaptate particularităților cazului tău.

Coordonator de caz dedicat

Ai la dispoziție un coordonator de caz care îți organizează programările și investigațiile, îți oferă informațiile necesare și te sprijină pe tot parcursul, inclusiv în perioada de recuperare acasă.

Monitorizare post-tratament și îngrijiri pentru persoanele cu stome colonice

După finalizarea tratamentului ai nevoie de evaluări medicale periodice. Specialiștii noștri îți controlează starea de sănătate ca să se asigure că boala e bine ținută sub control și să depisteze cât mai devreme orice semn de agravare sau recidivă. Pentru persoanele cu stome de colon permanente avem un centru special de îngrijire și consiliere.

Întrebări frecvente

Cancerul de colon nu are un prim semn specific clar. De multe ori boala nu se manifestă în stadiile incipiente, de aceea se recomandă un screening după vârsta de 40 de ani.

De obicei cancerul de colon are simptome când deja a avansat. Manifestările pot fi considerate probleme minore și adesea sunt ignorate:

schimbări de tranzit intestinal, care alternează de la diaree la constipație ușoară și invers;
senzația frecventă că trebuie evacuat scaunul;
balonare sau disconfort abdominal;
sângerări minore la defecare sau puțin sânge în scaun;
oboseală inexplicabilă sau ușoară anemie (mai ales la femei).

Dacă ai astfel de simptome care persistă mai mult de 2-3 săptămâni, este important să mergi repede la un control medical. Nu înseamnă neapărat că ai cancer de colon, dar cauza trebuie identificată și tratată.

Screeningul este cea mai sigură metodă de depistare precoce, înainte de apariția simptomelor. Citește capitolul Screening și prevenție de mai sus.

De regulă, în stadiile incipiente cancerul de colon nu doare și nici nu are manifestări alarmante.

Pe măsură ce boala avansează, pot apărea:

crampe sau disconfort abdominal persistent;
senzație de presiune sau balonare;
dureri cauzate de complicații (ex.: ocluzie intestinală).

Lipsa durerii nu exclude prezența cancerului de colon.

Screeningul periodic începând de la vârsta de 40 de ani este esențial pentru depistarea precoce. Vezi capitolul Screening și prevenție de mai sus.

Da, cancerul de colon poate fi vindecat, mai ales dacă este descoperit în stadii incipiente.

Tratamentul are cele mai mari șanse de vindecare când cancerul este localizat și nu s-a răspândit. Există șanse de vindecare și în stadii mai avansate, chiar de metastază, dar nu în toate cazurile. Totuși, chiar dacă nu poate fi vindecată, boala poate fi ținută sub control și evoluția îi poate fi încetinită cu tratamentele moderne. Găsești mai multe detalii în capitolul Cancerul de colon se vindecă?

Durata de viață la cancerul de colon variază mult de la un pacient la altul și depinde în principal de stadiul bolii la momentul diagnosticării, de răspunsul la tratament, de starea generală de sănătate și de factorii de risc.

Estimarea ratei de supraviețuire a pacienților cu cancer de colon se face la 5 ani de la momentul diagnosticării. Un studiu statistic realizat de American Cancer Society arată că rata de supraviețuire după 5 ani variază între 91% la pacienții diagnosticați cu cancer de colon localizat (stadiile incipiente) și 13% la pacienții cu cancer metastatic. Media la toate stadiile este de 63%. Citește mai multe în capitolul Cancerul de colon se vindecă?

Da, cancerul colorectal apare și la tineri, chiar dacă este mai frecvent după vârsta 50 de ani. Studiile recente arată că incidența bolii la persoanele sub 50 de ani este în prezent aproape de două ori mai mare decât în anii 2000.

Reamintim că foarte frecvent cancerul colorectal nu are simptome în stadiile incipiente, de aceea este diagnosticat târziu, când boala a avansat și se manifestă deja. Află mai multe despre factorii de risc la persoanele tinere din capitolul Cancer colorectal la persoane sub 50 de ani.

În majoritatea cazurilor operația este tratamentul de bază pentru cancerul de colon. Chirurgia este de obicei prima opțiune și are cele mai mari șanse de vindecare când tumora este localizată și poate fi îndepărtată complet.

Află care sunt principalele tipuri de operații și ce alte terapii se pot folosi din capitolul Tratament pentru cancer de colon – opțiuni moderne.

Metastaza la colon nu este cancer de colon, ci un alt tip de cancer care s-a extins la colon, departe de locul de origine. De exemplu, cancerul de stomac, de sân sau ovarian poate produce metastaze la colon, dar noua tumoră are caracteristicile celulelor canceroase care au format-o și nu se poate vorbi despre cancer la colon.

Cancer de colon cu metastaze înseamnă că de la tumora malignă apărută inițial în colon celulele canceroase au fost purtate prin sânge sau limfă și au format alte tumori în organe aflate la distanță, cel mai frecvent ficat, plămâni sau ovare. Aceste tumori secundare sunt tot de cancer de colon, chiar dacă sunt localizate la alte organe.

Programează o evaluare specializată

Dacă ai peste 40 de ani și prezinți factori de risc, programează-ți un screening pentru cancerul de colon.

Dacă ai întrebări, simptome sau dorești o evaluare completă, echipa noastră medicală îți poate face un plan personalizat de investigații ca să afli cât mai repede diagnosticul de certitudine și să începi tratamentul la timp. Medicii noștri supraspecializați au experiență în tratamentul cancerului de colon și pot obține rezultate foarte bune chiar și în cazuri avansate sau complexe.

Cancerul de colon poate fi vindecat, mai ales dacă este diagnosticat și tratat cât mai devreme posibil.

Cuprins