Introducere
Cancerul hepatic poate evolua mult timp fără simptome evidente. De aceea este adesea diagnosticat târziu, uneori când unele opțiuni de tratament nu pot fi aplicate.
Cancerul hepatic: cum tratăm o boală tăcută
România are cea mai ridicată rată de incidență a cancerului hepatic din Europa: aproximativ 3,7% din cazurile de cancer diagnosticate. Rata este de două ori mai mare la bărbați decât la femei.
- Ai o bănuială?
Pierzi în greutate în mod nejustificat;
Nu ai poftă de mâncare;
Ai greață sau vărsături;
Ai stări de oboseală sau slăbiciune;
Simți presiune sau durere partea dreaptă a abdomenului;
Ai scaune decolorate și/sau urină închisă la culoare;
Ți s-a îngălbenit pielea. - Mergi la consultație dacă simptomele sunt mai intense sau dacă ai avut hepatită, consumi alcool, ai steatoză hepatică (ficat gras), diabet sau greutate corporală excesivă.
- Medicul îți va recomanda analize de sânge, imagistică (mai rar biopsie) și pe baza rezultatelor se va stabili diagnosticul și stadiul bolii.
- Comisia Multidisciplinară (Tumor Board) îți va elabora planul de tratament personalizat: chirurgie, ablație, embolizare, imunoterapie, terapii țintite, sau alte metode, după caz.
Cancerul hepatic în România
*Sursa: raport OMS și GLOBOCAN.
Înțelegerea factorilor de risc și a manifestărilor bolii este esențială pentru diagnosticarea în stadii timpurii, când șansele de vindecare sunt maxime.
Ce este cancerul hepatic și ce înseamnă cancer la ficat
Cancerul hepatic este o afecțiune malignă care apare atunci când celulele ficatului se înmulțesc excesiv și încep să formeze o tumoră.
Termenul cancer la ficat este folosit frecvent de pacienți, dar poate avea două sensuri diferite:
- cancer care își are originea în ficat = cancer hepatic;
- cancer la alt organ care a ajuns în ficat = metastază hepatică a respectivului tip de cancer (ex.: cancer colorectal).
Celulele canceroase sunt specifice țesutului și organului de proveniență. Chiar dacă se răspândesc și invadează alte organe, ele nu își schimbă proprietățile. Cunoașterea originii celulelor care formează o metastază este esențială, deoarece tratamentul și prognosticul depind de caracteristicile celulelor invadatoare și de organul de proveniență. Prognosticul cancerului înseamnă estimarea evoluției bolii.
Rolul ficatului în organism
Ficatul are mai multe roluri esențiale pentru funcționarea organismului:
- Filtrează substanțele toxice și reziduurile din sânge (care sunt apoi eliminate prin urină sau fecale);
- Produce bila (necesară pentru digerarea grăsimilor din alimente);
- Stochează glicogenul (pe care organismul îl transformă în energie);
- Reglează și alte procese metabolice importante.
De aceea o boală hepatică (mai ales cancerul) afectează nu numai ficatul, ci întregul organism.
Ce este cancerul hepatic primar
Cancerul hepatic primar este cancerul care își are originea în celulele ficatului. Multe persoane confundă afecțiunea hepatică inițială cu metastazele hepatice ale altor tipuri de cancer, provenite din alt organ.
Care este diferența dintre cancer hepatic și metastaze hepatice
Diferența este esențială și constă în originea celulelor tumorale.
Tratamentul și prognosticul bolii sunt diferite la cancerul hepatic primar față de metastaza hepatică a cancerului colorectal (sau a oricărui alt cancer). Originea celulelor canceroase (țesutul și organul de proveniență) este mai importantă decât localizarea tumorii pentru stabilirea planului de tratament.
Ficatul este locul unde pot forma metastaze:
- Cancerul colorectal (de colon și de rect);
- Cancerul pancreatic;
- Cancerul gastric (de stomac);
- Cancerul de sân;
- Cancerul pulmonar;
- Melanomul (un tip de cancer de piele).
Cancerul hepatic (în special carcinomul hepatocelular) poate să formeze metastaze la:
- Plămâni;
- Ganglioni limfatici;
- Oase;
- Glandele suprarenale.
Tipuri de cancer hepatic
Carcinomul hepatocelular, numit și hepatocarcinom, este cel mai frecvent tip de cancer hepatic (aproximativ 80% din cazuri). Așa cum îi sugerează numele, acest cancer se dezvoltă din celulele hepatice principale (hepatocite), adesea pe fondul unor boli cronice ale ficatului, în special ciroza și hepatitele virale.
Alte forme de cancer hepatic:
Care sunt simptomele cancerului hepatic
De ce cancerul hepatic poate să nu aibă simptome la început
Cele mai multe persoane nu remarcă simptome neobișnuite în primele stadii ale cancerului de ficat și de aceea afecțiunea este frecvent diagnosticată târziu.
Lipsa simptomelor se explică prin faptul că în fazele timpurii tumora este mică și nu afectează funcțiile ficatului. Iar când apar, simptomele pot fi confundate ușor cu cele ale unor afecțiuni sau probleme hepatice deja existente.
Din aceste motive, cancerul de ficat este depistat cel mai adesea fie accidental, la investigații imagistice făcute în alt scop, fie în timpul monitorizării pacienților cu afecțiuni hepatice benigne.
Cancer la ficat – simptome frecvente
Simptomele cancerului hepatic diferă de la un pacient la altul și pot include:
Când trebuie să mergi urgent la medic
Următoarele simptome sunt semnale de alarmă. Dacă apare oricare dintre ele, mergi cât mai repede la medic.
Semnale de alarmă care pot indica un cancer hepatic
Aceste simptome nu indică automat cancer de ficat și pot aparține altor afecțiuni hepatice (ex.: hepatite, ciroză). De aceea este nevoie rapid de o evaluare medicală de specialitate.
În special persoanele care suferă deja de boli hepatice sau au factori de risc trebuie să solicite cât mai repede o evaluare medicală la apariția acestor simptome.
De reținut:
Simptome de cancer la ficat în ultima fază: ce poate apărea în boala avansată
În stadiile avansate apar semne de insuficiență hepatică:
- Abdomen umflat permanent;
- Durere abdominală intensă și persistentă;
- Icter accentuat;
- Slăbire semnificativă și pierdere de masă musculară;
- Stare generală proastă;
- Stări de confuzie sau de inconștiență.
În plus, în stadiul 4 al cancerului hepatic pot apărea manifestări ale metastazelor formate la alte organe, aflate la distanță de ficat.
Manifestările sunt diferite de la un pacient la altul și variază ca intensitate. De aceea orice simptom suspect trebuie evaluat urgent de medicul curant.
De ce apare cancerul hepatic: cauze și factori de risc
Cum apare cancerul hepatic
Cancerul hepatic apare când se produc mutații (modificări) în ADN-ul celulelor sănătoase din ficat. ADN-ul conține genele care comandă modul de funcționare a celulelor. Când ADN-ul suferă mutații, celulele primesc instrucțiuni greșite și se înmulțesc haotic, excesiv. Unele afecțiuni pot deregla ADN-ul celulelor din ficat și cresc riscul de apariție a cancerului hepatic.
Carcinomul hepatocelular, cel mai frecvent tip de cancer hepatic, se dezvoltă din celulele de bază ale ficatului (hepatocite), adesea ca efect al unei boli cronice a ficatului care a provocat distrugerea și regenerarea repetată a acestor celule.
Cauze versus factori de risc: care este diferența
- Cauzele sunt mecanismele care duc la apariția cancerului, și anume modificările genetice ale celulelor.
- Factorii de risc sunt situații care cresc semnificativ probabilitatea ca aceste modificări să se producă.
În continuare îți explicăm care sunt factorii de risc pentru apariția cancerului hepatic.
Hepatita B și hepatita C
Hepatita B și hepatita C sunt printre cei mai importanți factori de risc pentru cancerul hepatic. Cele două boli sunt provocate de viruși care produc o inflamație cronică a ficatului care în timp poate duce la cancer.
Hepatită cronică B sau C → fibroză → ciroză → cancer hepatic.
Hepatita B și hepatita C sunt boli transmisibile, responsabile de multe cazuri de carcinom hepatocelular în întreaga lume.
Ciroza hepatică
Ciroza hepatică este stadiul avansat al multor boli hepatice și unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru cancerul de ficat.
Ficatul cirotic are următoarele caracteristici:
- Structura nu mai este cea normală;
- Celulele se regenerează haotic;
- Apar noduli.
Aceste modificări cresc riscul de cancer hepatic.
Consumul excesiv de alcool
Consumul cronic de alcool (alcoolismul) afectează direct celulele hepatice și poate duce la steatohepatită alcoolică și ciroză, ceea ce crește riscul de cancer hepatic.
Ficatul gras și steatohepatita care nu au legătură cu alcoolul
Steatoza hepatică non-alcoolică, numită și ficatul gras non-alcoolic (NAFLD – non-alcoholic fatty liver disease) și forma sa avansată, steatohepatita non-alcoolică (NASH – non-alcoholic steatohepatitis) sunt afecțiuni care cresc riscul de cancer hepatic.
În ghidurile internaționale mai recente cele două afecțiuni sunt redenumite steatoză hepatică asociată cu disfuncții metabolice (MASLD – metabolic dysfunction-associated steatotic liver disease) și steatohepatită asociată cu disfuncții metabolice (MASH – metabolic dysfunction-associated steatohepatitis).
Redenumirea bolilor nu mai indică factorul care nu le produce (alcoolul), ci disfuncțiile metabolice care le pot provoca, și anume:
- Greutate corporală excesivă, obezitate;
- Diabet sau rezistența la insulină (insulinorezistență);
- Colesterol peste limitele normale;
- Hipertensiune.
Steatoză hepatică asociată cu disfuncții metabolice → steatohepatită asociată cu disfuncții metabolice → fibroză → ciroză → cancer hepatic.
Diabetul, obezitatea și fumatul
Diabetul, rezistența la insulină și obezitatea sunt disfuncții metabolice care pot duce la cancer hepatic, cum am arătat mai sus.
Fumatul este un factor de risc asociat cu numeroase tipuri de cancer, inclusiv hepatic.
Alți factori de risc
Consumul de aflatoxine. Aflatoxinele sunt substanțe cancerigene produse de mucegaiuri din genul Aspergillus care se dezvoltă pe anumite alimente (porumb, arahide ș.a.).
Unele afecțiuni genetice rare, cum ar fi hemocromatoza, o boală în care organismul reține prea mult fier din alimentele ingerate. Acumularea fierului în ficat poate duce la ciroză și apoi la cancer hepatic.
Principalii factori de risc pentru cancerul hepatic:
Majoritatea cazurilor de cancer hepatic apar la persoane cu cel puțin unul dintre acești factori de risc. Monitorizarea periodică a persoanelor cu risc crescut este cea mai eficientă metodă de depistare precoce a cancerului hepatic.
Leziune, nodul, tumoare: ce înseamnă acești termeni
La interpretarea unei ecografii, a unui CT sau RMN, pacienții primesc adesea rezultate în care apar cuvintele leziune, nodul sau tumoră la ficat. Sunt termeni care pot provoca îngrijorare, dar desemnează ce se vede la examinarea imagistică și nu constituie un diagnostic de cancer.
Ce înseamnă o leziune pe ficat
Cancerul hepatic apare când se produc mutații (modificări) în ADN-ul celulelor sănătoase din ficat. ADN-ul conține genele care comandă modul de funcționare a celulelor. Când ADN-ul suferă mutații, celulele primesc instrucțiuni greșite și se înmulțesc haotic, excesiv. Unele afecțiuni pot deregla ADN-ul celulelor din ficat și cresc riscul de apariție a cancerului hepatic.
Leziune hepatică înseamnă orice modificare anormală a ficatului, care trebuie investigată pentru a se putea stabili dacă este benignă sau malignă (canceroasă).
Cele mai frecvente leziuni benigne (necanceroase) ale ficatului sunt:
- chist hepatic;
- hemangiom;
- adenom hepatic;
- hiperplazie nodulară focală.
Sunt frecvente și în majoritatea cazurilor nu necesită tratament.
Principalele leziuni maligne (canceroase) ale ficatului:
- carcinom hepatocelular;
- colangiocarcinom intrahepatic;
- angiosarcom hepatic;
- hepatoblastom.
Acestea sunt tumori maligne primare, cancere care pornesc din ficat.
Metastaze hepatice
Sunt tumori maligne care s-au răspândit dintr-un alt cancer (de colon, pancreas, plămân, sân) și au ajuns la ficat. Se mai numesc tumori secundare și apar mai frecvent decât tumorile hepatice primare.
Leziuni inflamatorii sau infecțioase
- abces hepatic (infecții bacteriene sau parazitare);
- alte leziuni produse de hepatite.
Leziuni vasculare
- hemangiom;
- alte malformații vasculare.
Leziuni asociate bolilor metabolice
- steatoză hepatică (ficat gras);
- noduli produși în ciroza hepatică.
O leziune hepatică nu poate fi interpretată ca benignă sau malignă doar pe baza unei ecografii. Pentru stabilirea diagnosticului este nevoie de investigații imagistice mai detaliate, analize de laborator, iar dacă există suspiciune de cancer, uneori biopsie.
Ce poate însemna un nodul pe ficat
Un nodul hepatic este o formațiune clar delimitată, observată în ficat la investigațiile imagistice.
Un nodul poate fi:
- benign;
- premalign (precanceros);
- malign.
Așadar, un nodul la ficat nu înseamnă neapărat cancer, dar trebuie investigat. La pacienții cu ciroză hepatică apariția unui nodul necesită o evaluare atentă, deoarece poate semnala un stadiu incipient de cancer hepatic.
Ce este o tumoră la ficat
Termenul tumoră (sau neoplasm) este mai specific decât leziune sau nodul și desemnează o formațiune de țesut anormal.
Tumorile și neoplasmele pot fi:
- benigne;
- precanceroase;
- maligne (canceroase).
Denumirile diferite indică forma, nu gravitatea, și nu constituie un diagnostic, ci doar semnalează o modificare potențial suspectă, care trebuie investigată.
Cum se stabilește dacă o leziune este benignă sau malignă
Stabilirea naturii benigne sau maligne a unei leziuni hepatice nu se poate face pe baza unui singur test, ci prin corelarea mai multor informații: istoricul pacientului (inclusiv factorii de risc), analizele de laborator și investigațiile imagistice.
Detaliem în continuare toți pașii, de la leziune suspectă la diagnosticul de certitudine.
Cum se pune diagnosticul în cancerul hepatic
Pașii de la suspiciune la diagnosticul de certitudine în cancerul hepatic:
- Suspiciune
- Consultație de specialitate
- Analize de sânge
- Investigații imagistice (+ biopsie doar dacă este nevoie)
- Corelarea tuturor informațiilor
- Stabilirea diagnosticului de certitudine
În multe cazuri nu este nevoie de biopsie, deoarece imagistica modernă furnizează informațiile necesare stabilirii diagnosticului.
Suspiciune de cancer hepatic
Dacă există o suspiciune de cancer hepatic ca urmare a unor simptome sau a rezultatelor unor analize, ori dacă s-a descoperit întâmplător o leziune hepatică potențial malignă, pacientul trebuie să se programeze cât mai repede la o consultație de specialitate.
Consultație de specialitate
La prima consultație are loc o examinare clinică, evaluarea istoricului medical și a factorilor de risc. Medicul discută cu pacientul și îi recomandă investigațiile necesare.
Analize de sânge și evaluarea funcției ficatului
Analizele de sânge sunt necesare pentru evaluarea funcției ficatului (transaminaze, bilirubină etc.) și detectarea eventualilor markeri tumorali, în special AFP (alfa-fetoproteina).
Ecografie, CT, RMN
Conform recomandării medicale, poate fi nevoie de una sau mai multe investigații imagistice:
- Ecografie abdominală pentru vizualizarea ficatului – este de obicei primul pas.
- CT abdominal (tomografie computerizată) pentru examinarea mai detaliată a ficatului și tumorii.
- RMN abdominal (investigație cu rezonanță magnetică) pentru imagini și mai clare cu interiorul ficatului.
- ERCP (colangiopancreatografie retrogradă endoscopică) pentru examinarea căilor biliare din ficat.
- Angiografie hepatică pentru examinarea vaselor de sânge care alimentează ficatul.
Când este necesară biopsia
Biopsia presupune prelevarea unui fragment de țesut din zona suspectă pentru analiză microscopică în laboratorul de anatomie patologică.
Este necesară dacă:
- rezultatele imagistice nu sunt concludente;
- sunt suspectate alte tipuri de tumori decât cele hepatice primare;
- diagnosticul nu poate fi stabilit cu certitudine.
Biopsia nu este necesară în toate cazurile, deoarece unele tumori hepatice au un aspect tipic, ușor de identificat la investigațiile imagistice.
Cum se stabilește stadiul cancerului hepatic
Identificarea stadiului bolii este primul pas după stabilirea diagnosticului de cancer.
Ce înseamnă stadializarea
Stadializarea cancerului este procesul prin care medicii determină cât de extinsă este boala în organism:
- cât de mare este tumora;
- dacă există una sau mai multe leziuni;
- dacă tumora a invadat vase de sânge sau alte structuri din apropiere;
- dacă celulele canceroase s-au răspândit și au format metastaze în alte organe.
Cunoașterea stadiului cancerului hepatic este esențială pentru:
- Stabilirea obiectivului terapeutic (vindecare, prelungirea vieții, controlul simptomelor și menținerea calității vieții);
- Estimarea prognosticului (a evoluției cancerului).
Importanța funcției hepatice
Evaluarea funcției hepatice este necesară deoarece mulți pacienți cu cancer de ficat au deja boli hepatice cronice care dereglează funcționarea ficatului. Chiar și o tumoră mică are un impact negativ mai mare dacă ficatul este deja afectat.
Factorii care influențează prognosticul în cancerul hepatic
Cei mai importanți factori care influențează prognosticul cancerului hepatic sunt:
- extinderea tumorii;
- funcționarea ficatului;
- starea generală a pacientului (care depinde de vârstă, boli asociate etc.);
- posibilitatea de a aplica anumite terapii respectivului pacient.
Stadiile cancerului hepatic și prognosticul
De cele mai multe ori se folosește sistemul de stadializare TNM (tumoră, noduli limfatici și metastaze), conform căruia cancerul hepatic este împărțit în stadii numerotate de la I la IV.
În prezent experții recomandă sistemul de stadializare BCLC (Barcelona Clinic Liver Cancer) pentru stabilirea tratamentului și estimarea prognosticului în cancerul hepatic. Comparativ cu TNM, stadializarea BCLC ia în calcul doi factori suplimentari: funcționarea ficatului și starea generală a pacientului. Conform acestei clasificări, stadiile bolii sunt desemnate prin indicativul BCLC urmat de cifra 0 sau de literele A, B, C și D.
Conform sistemului de clasificare utilizat de echipa medicală, stadiile cancerului hepatic au denumiri și definiții diferite.
Stadializare TNM
Cancer hepatic stadiul I
Boala este în faza incipientă.
- există o singură tumoră, cu diametrul de maximum 2 centimetri;
- nu a invadat vasele de sânge;
- nu a depășit interiorul ficatului.
Prognostic: șanse maxime de vindecare.
Cancer hepatic stadiul II
Boala este încă localizată numai în ficat, dar a avansat:
- tumora are între 2 și 5 cm și a intrat într-un vas de sânge;
- sau există mai multe tumori sub 5 cm;
- cancerul nu s-a extins la ganglionii din vecinătate sau mai departe de ficat.
Prognostic: există șanse bune de vindecare.
Cancer hepatic stadiul III
Cancerul a avansat local, dar nu s-a răspândit nici la ganglionii limfatici, nici la structuri mai îndepărtate. Există trei substadii:
- Stadiul IIIA – există mai multe tumori și cel puțin una este mai mare de 5 centimetri în diametru;
- Stadiul IIIB – tumora s-a întins la o ramură a unei vene importante a ficatului;
- Stadiul IIIC – tumora a crescut și a invadat un organ din apropiere (altul decât vezica biliară) sau a ajuns la stratul de la suprafața ficatului.
Prognostic: variază de la caz la caz.
Cancer hepatic stadiul IV
- Stadiul IVA – cancerul s-a extins la ganglionii limfatici din apropiere;
- Stadiul IVB – cancerul a format metastaze la structuri aflate mai departe de ficat (ex.: plămâni, oase), dar astfel de situații nu sunt foarte frecvente.
Prognostic: de obicei boala nu poate fi vindecată, dar există tratamente care îi pot încetini evoluția.
Stadializare BCLC
Cancer hepatic stadiul BCLC 0 (foarte precoce)
- fără simptome, funcție hepatică bună;
- o singură tumoră mai mică de 2 centimetri;
- fără invazie vasculară sau răspândire a cancerului.
Prognosticul cel mai favorabil, cu cele mai mari șanse de vindecare.
Cancer hepatic stadiul BCLC A (precoce)
- fără simptome, ficatul funcționează;
- există 1-3 tumori de maximum 3 centimetri fiecare, care nu s-au extins la vasele de sânge sau mai departe.
Există șanse foarte bune de vindecare.
Cancer hepatic stadiul BCLC B (intermediar)
- ficatul încă funcționează, pacientul are o stare generală bună;
- tumora sau tumorile s-au extins, dar nu există invazie în vasele de sânge sau extindere în afara ficatului.
Prognosticul depinde de aplicabilitatea metodelor de tratament (chirurgie sau alte terapii).
Cancer hepatic stadiul BCLC C (avansat)
- starea generală a pacientului este în multe cazuri ușor deteriorată, dar funcția hepatică poate fi păstrată;
- tumora a invadat un vas mare de sânge sau s-a extins în afara ficatului.
Șansele de vindecare sunt mai reduse decât în fazele anterioare. Prognosticul depinde de aplicabilitatea imunoterapiei; în caz contrar se poate folosi terapie țintită.
Cancer hepatic stadiul BCLC D (foarte avansat)
- deteriorare severă a stării generale și/sau o afectare semnificativă a funcției hepatice;
- pot apărea metastaze la alte organe sau structuri (plămâni, oase).
Prognosticul este rezervat: în general boala nu poate fi vindecată, dar există tratamente care pot prelungi supraviețuirea și pot menține o calitate cât mai bună a vieții.
De ce tratamentul nu este standardizat pentru toți pacienții
În cancerul hepatic tratamentul nu poate fi același la toți pacienții. Chiar în același stadiu, parcursul terapeutic poate fi diferit, deoarece deciziile medicale se bazează și pe o serie de factori individuali.
- Funcția hepatică. Un pacient cu ficat sănătos sau foarte puțin afectat poate beneficia de tratamente curative (ex. chirurgie), dar pentru un pacient cu ciroză hepatică avansată opțiunile terapeutice sunt în general nechirurgicale.
- Caracteristicile tumorii. Dimensiunea, numărul tumorilor și invazia în vasele de sânge influențează alegerea tratamentului. De exemplu, dacă există o singură tumoră se poate face chirurgie sau ablație, dar mai multe tumori și/sau o invadare vasculară pot necesita terapii locale sau sistemice.
- Starea generală a pacientului. Capacitatea organismului de a tolera tratamentele este esențială. Un pacient cu stare generală bună poate suporta intervenții complexe, dar un pacient fragil, cu vârstă înaintată sau cu comorbidități necesită tratamente adaptate și/sau paliative.
De aceea, fiecare pacient are nevoie de un plan de tratament personalizat, stabilit în funcție de toate caracteristicile bolii și ale organismului.
Rolul Comisiei Multidisciplinare (Tumor Board) în elaborarea planului de tratament personalizat
La fel ca în cele mai moderne centre medicale din lume, la Băneasa Hospital stabilirea planului de tratament nu este decizia unui singur medic, ci rezultatul evaluării fiecărui caz în cadrul Comisiei Multidisciplinare (Tumor Board).
În cazurile de cancer hepatic stabilirea tratamentului se face prin consens între mai mulți medici, de obicei:
- Gastroenterolog sau hepatolog;
- Oncolog;
- Chirurg oncolog;
- Radiolog;
- Anatomopatolog;
- Anestezist;
- Alți medici, cooptați în funcție de specificul cazului, de bolile asociate sau alte particularități ale pacientului (ex.: diabetolog, pneumolog etc.).
Comisia Multidisciplinară evaluează toate informațiile medicale, rezultatele consultațiilor, analizelor și investigațiilor, apoi stabilește strategia de tratament care poate oferi cele mai mari beneficii cu cele mai mici riscuri pentru pacientul respectiv.
Membrii Comisiei se pot reuni și ulterior pentru ajustarea pașilor terapeutici, dacă apar aspecte relevante pe măsură ce se derulează tratamentul.
Metode de tratament pentru cancerul hepatic
Tratamentul cancerului hepatic nu este același pentru toți pacienții. Strategia terapeutică poate avea 3 obiective principale:
Chirurgia și transplantul hepatic
Rezecția tumorii hepatice presupune o hepatectomie parțială, care înseamnă îndepărtarea porțiunii de ficat care conține tumora.
Operația se face doar dacă se poate păstra suficient țesut hepatic sănătos (parenchim) care să asigure funcționarea ficatului după intervenție.
În unele cazuri tumora poate fi micșorată prin alte terapii înainte de operație, astfel încât rezecția să devină posibilă.
De obicei pentru această operație pacienții trebuie să aibă funcția hepatică bună sau măcar rezonabilă (ciroză clasa A sau B conform scorului Child-Pugh), să fie în stare bună de sănătate, iar tumora să fie localizată, fără extindere semnificativă la vasele de sânge.
Transplantul hepatic presupune înlocuirea ficatului bolnav cu unul sănătos provenit de la o persoană recent decedată sau cu o porțiune de ficat de la un donator aflat în viață (cel mai adesea cineva apropiat).
În așteptarea ficatului donat, pacientul poate urma diverse terapii care să crească șansele transplantului.
Transplantul hepatic poate fi o opțiune pentru pacienții cu tumori care nu pot fi rezecate din cauza localizării lor sau din cauză că ficatul este prea depreciat pentru ca pacientul să suporte îndepărtarea porțiunii în care se află tumora.
Chirurgia și transplantul sunt principalele metode de tratament al cancerului hepatic și pot avea obiectiv curativ, adică de vindecare.
Ablația
Ablația tumorii hepatice distruge tumora fără să fie nevoie ca țesutul necrozat să fie îndepărtat chirurgical.
Se poate face prin următoarele tehnici:
- Ablație cu radiofrecvență;
- Ablație cu microunde;
- Crioterapie (care îngheață țesutul tumoral pentru a-l distruge);
- Injecții cu etanol;
- Histotripsie (tehnică nouă cu ultrasunete, promițătoare, dar care încă n-a putut fi evaluată suficient).
Ablația se poate folosi pentru distrugerea tumorilor hepatice cu diametre sub 3 centimetri, la pacienții care nu pot face operație chirurgicală din cauza stării precare de sănătate sau a funcției hepatice slabe. La tumorile de 3-5 cm ablația se poate face în combinație cu embolizarea.
Embolizarea
Embolizarea arterei hepatice este o terapie locală care constă în injectarea de substanțe în acest vas de sânge astfel încât să blocheze sau să diminueze fluxul sanguin care alimentează tumora. Astfel celulele canceroase pot fi distruse în număr mare, iar cele sănătoase sunt puțin afectate, deoarece sunt alimentate de vena portă.
Procedura se poate face prin diverse tehnici:
- Embolizare transarterială (TAE);
- Chemoembolizare transarterială (TACE) cu Lipiodol, clasică (c-TACE);
- Chemoembolizare transarterială cu microsfere absorbabile (DEB-TACE);
- Radioembolizare (TARE).
Embolizarea în sine nu poate vindeca un cancer hepatic, dar poate fi eficientă pentru prelungirea vieții pacientului atât în cazul tumorilor primare, cât și al metastazelor la ficat.
Radioterapia în cancerul hepatic
Radioterapia folosește raze sau particule de înaltă intensitate pentru distrugerea celulelor canceroase.
În cancerul hepatic radioterapia se folosește ca parte a tratamentului dacă:
- Tumora sau tumorile nu pot fi îndepărtate chirurgical.
- Ablația și/sau embolizarea nu pot fi aplicate sau nu au dat rezultatele dorite.
- Tumora este mare și provoacă dureri.
- Cancerul s-a extins la alte zone și există metastaze la oase sau creier.
- Vena portă este blocată de o aglomerare de celule hepatice canceroase.
Radioterapia nu este recomandată la pacienții al căror ficat este sever depreciat de afecțiuni ca hepatita sau ciroza.
Imunoterapie
Imunoterapia este o metodă modernă de tratament care stimulează sistemul imunitar al pacientului să lupte împotriva celulelor canceroase.
În tratamentul cancerului hepatic se pot folosi diverse medicamente care cresc apărarea naturală a organismului și o direcționează împotriva cancerului. Medicația specifică este administrată prin injecții intravenoase sau subcutanate, iar în unele cazuri imunoterapia poate fi asociată cu terapie țintită.
Terapii țintite
Terapiile țintite sunt tratamente moderne menite să detecteze și să atace anumite celule hepatice canceroase pe baza modificărilor genetice și de proteine care au dus la apariția lor.
Medicamentele speciale se introduc în sânge ca să atace celulele canceroase din tot organismul.
În tratamentul cancerului hepatic terapiile țintite se folosesc atât pentru tumorile primare care nu pot fi operate, cât și pentru metastazele produse în alte organe sau țesuturi.
Chimioterapia în cancerul hepatic
Chimioterapia este un tratament care distruge celulele canceroase prin administrarea unor medicamente speciale.
Până nu demult, chimioterapia era frecvent utilizată pentru cancerele hepatice avansate, dar metodele mai noi – imunoterapia și terapiile țintite – s-au dovedit mai eficiente în multe cazuri.
În prezent la tratamentul cancerului de ficat se folosesc două metode, cu aplicații diferite:
- Chimioterapie prin artera hepatică. Necesită o intervenție chirurgicală pentru amplasarea sub pielea abdomenului a unui mic rezervor conectat la artera hepatică printr-un cateter. Medicamentele sunt injectate în rezervor, de unde sunt eliberate lent și constant pentru a distruge celulele canceroase din ficat. Metoda se folosește pentru tumori care nu pot fi îndepărtate chirurgical și nu pot fi tratate prin chemoembolizare transarterială (TACE).
- Chimioterapie sistemică. Medicamentele se administrează oral sau intravenos și ajung prin sânge în tot organismul. Procedura se folosește de obicei în stadiile foarte avansate ale cancerului hepatic, dacă imunoterapia și terapiile țintite nu pot fi aplicate sau nu au dat rezultate.
Îngrijirea paliativă și controlul simptomelor în cancerul de ficat
Îngrijirea paliativă și tratamentul simptomatic sunt categorii de proceduri al căror scop este ca pacientul să poată trăi cât mai bine posibil, cât mai mult timp cu putință.
Îngrijirile paliative ajută toți pacienții care suferă de o afecțiune complexă sau severă (ex.: cancer, boli cardiovasculare sau renale). Astfel de boli au adesea efecte fizice și psihice care necesită alte tipuri de terapii decât afecțiunea primară.
La Băneasa Hospital oferim tratamente simptomatice și îngrijiri complementare oricând au nevoie pacienții, indiferent de stadiul bolii.
- Uneori chiar la momentul diagnosticării pacientul trebuie ajutat să fie pregătit fizic și emoțional pentru provocările care urmează.
- Alteori apar pe parcurs manifestări dificil sau imposibil de gestionat fără ajutorul specialiștilor.
- Controlul simptomelor și îngrijirile paliative îmbunătățesc calitatea vieții nu doar în stadiile avansate.
Tratamentul pentru cancer hepatic recurent
Cancer recurent înseamnă un cancer care a reapărut după tratament.
Cancerul hepatic recurent poate fi:
- local (reapărut în ficat sau în imediata vecinătate);
- metastază (apărut în țesuturi aflate la distanță de ficat – cel mai adesea plămâni sau oase).
Tratamentul depinde de:
- locul în care a reapărut cancerul;
- tratamentele anterioare;
- funcția actuală a ficatului.
Dacă recidiva este la ficat sau la structurile învecinate, în unele cazuri poate fi îndepărtată chirurgical, iar în altele se pot aplica tratamente locale (ablație, embolizare sau radioterapie). În anumite situații tratamentul poate avea din nou scopul de vindecare.
Dacă boala reapare prin metastaze la alte organe, trebuie stabilit un alt tip de tratament.
Tratamentul metastazelor cancerului hepatic
În cancerul hepatic metastază înseamnă că boala s-a răspândit dincolo de ficat, la ganglioni limfatici sau în alte organe (ex.: plămâni, oase). De obicei tratamentul nu mai are scop curativ, întrucât cancerul este extins și nu poate fi îndepărtat complet prin chirurgie.
Totuși se pot obține rezultate bune prin terapii sistemice (care acționează în întregul organism), și anume:
- Imunoterapie (de multe ori în combinație cu terapii țintite);
- Terapii țintite;
- Chimioterapie (în anumite cazuri, cum am precizat mai sus).
Aceste terapii se folosesc în tratamentul metastazelor cancerului hepatic cu următoarele scopuri:
- Încetinirea evoluției bolii;
- Reducerea dimensiunii tumorilor;
- Prelungirea vieții pacientului.
În anumite situații, se pot folosi și:
- Radioterapia (pentru controlul durerii și al altor simptome);
- Alte tratamente locale (mai rar).
Bine de știut:
- Stabilirea tratamentului pentru recidiva locală sau metastazele cancerului hepatic se face în Comisia Multidisciplinară pentru fiecare caz în parte.
- Chiar dacă metastazele apar la alte organe decât ficatul, sunt formate din celule canceroase hepatice și tratamentul trebuie ales în consecință.
- Funcția hepatică rămâne un factor esențial, iar răspunsul la tratament diferă de la pacient la pacient.
Cancerul de ficat se vindecă?
Când poate exista intenție curativă
Cancerul hepatic poate fi vindecat mai ales în stadiile incipiente sau când tumora este strict localizată, dar tratamentul poate fi curativ și în alte cazuri.
Ce opțiuni de tratament există pentru boala localizată
- În stadiile incipiente (stadiile I și II TNM sau stadiile BCLC 0 și BCLC A) cancerul la ficat are șanse mari de vindecare prin chirurgie sau ablație.
- În stadiul intermediar (stadiul III TNM sau stadiul BCLC B) tratamentul poate fi curativ prin transplant hepatic. Dacă transplantul nu este posibil, medicii pot recurge la chemoembolizare transarterială (TACE), imunoterapie sau alte metode.
Ce opțiuni există în boala avansată
- În stadiul BCLC C boala este avansată, dar pacienții pot obține efecte benefice prin imunoterapie. Dacă imunoterapia nu se poate aplica, medicul poate alege terapie țintită sau altă metodă de a încetini agravarea cancerului și a atenua sau elimina simptomele.
- În stadiul IV TNM sau BCLC D starea pacientului este sever deteriorată sau are funcția hepatică compromisă și nu ar suporta un transplant de ficat sau terapii directe. În astfel de situații se pot face tratamente simptomatice și îngrijiri paliative pentru păstrarea unei calități a vieții cât mai bune pentru mai mult timp.
Cancer la ficat: durata de viață și speranța de viață
În cancerul hepatic durata de viață (sau speranța de viață) diferă foarte mult de la un pacient la altul.
De ce nu există un răspuns universal
La întrebarea „cât trăiește o persoană cu cancer la ficat?” nu se poate da un răspuns universal. Evoluția cancerului depinde de mulți factori: stadiul bolii, funcția ficatului, starea pacientului, tratamentul și răspunsul individual.
Cum interpretăm corect statisticile?
American Cancer Society a publicat rata de supraviețuire la 5 ani pentru un eșantion de pacienți cu cancer hepatic (și de duct biliar intrahepatic) diagnosticați între 2014 și 2020:
- Cancer localizat (doar în ficat) = 37%;
- Cancer extins regional (la structuri apropiate) = 13%;
- Metastatic (organe la distanță) = 3%;
- Toate stadiile la un loc = 22%.
Interpretare greșită: rata de supraviețuire 37% înseamnă că ceilalți 63% din pacienții cu cancer hepatic localizat mor.
Interpretare corectă: pacienții cu cancer hepatic localizat au 37% șanse de a fi în viață (probabilitate relativă) după 5 ani de la diagnosticare comparativ cu un grup similar de persoane care nu aveau cancer la acel moment inițial.
Rata relativă de supraviețuire la 5 ani de la diagnosticare se calculează astfel:
Se compară grupul de pacienți cu cancer hepatic localizat diagnosticați în perioada respectivă, care au caracteristici diferite (vârstă, sex etc.) cu un grup de persoane din populația generală cu aceleași caracteristici, dar care nu aveau cancer la momentul respectiv.
- în populația generală (fără cancer) majoritatea persoanelor ar fi în viață după 5 ani;
- în grupul pacienților cu cancer localizat procentul este mai mic;
- diferența este exprimată prin rata de 37%.
Scopul acestui mod de calcul este să izoleze factorul cancer hepatic localizat de alte cauze de mortalitate. Foarte puține surse informative explică aceste detalii pe înțelesul tuturor, iar pacienții, presa și publicul își formează o părere greșită.
De ce statisticile nu pot înlocui evaluarea medicală individuală
Statisticile nu țin cont de anumiți factori esențiali:
- Funcția hepatică și starea de sănătate (în funcție de care se pot aplica sau nu unele tratamente);
- Planul de tratament (grupele includ și pacienți care au urmat terapii mai vechi);
- Evoluția bolii, răspunsul la tratament, alți factori personali agravanți sau benefici.
După cum am explicat, prognosticul cancerului hepatic poate fi estimat doar în urma unei evaluări complexe, realizată de o echipă medicală multidisciplinară pe baza investigațiilor specifice și informațiilor relevante pentru pacientul respectiv.
Se poate preveni cancerul hepatic?
Cancerul hepatic poate fi prevenit prin diminuarea factorilor de risc.
Majoritatea cazurilor apar pe fondul unor boli hepatice cronice (hepatite virale, ciroză, ficat gras), ceea ce înseamnă că prevenția cancerului are ca scop evitarea producerii sau agravării acestor afecțiuni.
Vaccinarea împotriva hepatitei B
Infecția cu virusul hepatitei B este una dintre cele mai importante cauze de cancer hepatic la nivel global. Imunizarea contra virusului specific previne apariția afecțiunii și implicit reduce riscul de cancer hepatic.
Vaccinarea împotriva hepatitei B se poate face în copilărie (gratuit, prin schema națională) sau la maturitate, mai ales dacă există risc crescut.
Testarea și tratamentul hepatitei C
Hepatita C este o altă cauză majoră de cancer hepatic. Nu există vaccin, iar testarea este esențială pentru că afecțiunea poate evolua mulți ani fără simptome. Tratamentul antiviral poate elimina virusul și astfel reduce riscul de ciroză și cancer hepatic.
Limitarea consumului de alcool
Consumul cronic de alcool afectează ficatul și poate duce la ciroză, un factor major de risc pentru cancer hepatic. Daunele se pot acumula în timp, așa că riscul este mare nu doar din cauza cantității de alcool consumate, ci a frecvenței consumului.
Reducerea sau evitarea consumului de alcool protejează funcția hepatică și scade riscul de boli hepatice severe, inclusiv de cancer. Mai mult decât atât: în cazurile când cancerul hepatic se produce fără legătură cu alte afecțiuni, buna funcționare a ficatului îmbunătățește semnificativ șansele de vindecare.
Controlul greutății corporale și al factorilor metabolici
Ficatul gras (steatoza hepatică) și forma sa agravată, steatohepatita, pot evolua către ciroză și cancer hepatic.
Ambele afecțiuni pot apărea fie ca urmare a consumului excesiv de alcool, fie din cauza următorilor factori metabolici:
- obezitatea;
- rezistența la insulină și diabetul;
- colesterolul crescut;
- hipertensiunea arterială.
Pentru reducerea riscului de cancer hepatic este important ca toți acești factori să nu depășească limitele normale.
Adoptarea unui stil de viață mai sănătos
Alimentația echilibrată (cu aport redus de grăsimi și dulciuri), evitarea fumatului și activitatea fizică zilnică reduc riscul de apariție a multor afecțiuni benigne sau maligne, inclusiv cancer hepatic.
- Nu toate cazurile de cancer hepatic pot fi prevenite, dar foarte multe pot fi evitate prin reducerea factorilor de risc.
- Prevenția înseamnă grijă pentru sănătatea ficatului pe termen lung.
- Chiar dacă se produce un cancer hepatic, șansele de vindecare cresc dacă ficatul nu este deja afectat și funcția hepatică este bună.
Cum poți să-ți reduci riscurile de cancer hepatic:
Vaccinează-te împotriva hepatitei B.
Dacă nu ai făcut vaccinul și ai factori de risc, imunizează-te.
Testează-te pentru hepatita C.
Tratamentul specific poate elimina virusul.
Limitează-ți consumul de alcool.
Așa îți poți proteja ficatul pe termen lung.
Ai grijă la greutate și metabolism.
Menține-ți greutatea, glicemia, colesterolul și tensiunea în limite normale.
Adoptă un stil de viață sănătos.
Alege o dietă echilibrată, evită fumatul și fă mișcare în fiecare zi.
Întrebări frecvente despre cancerul hepatic
Programează o evaluare specializată
Dacă ai factori de risc și/sau simptome care te îngrijorează, programează-ți o consultație de specialitate.
Dacă ai primit un diagnostic de cancer hepatic și ai nevoie de diagnosticul de certitudine sau de o a doua opinie, inclusiv pentru strategia de tratament, programează-te pentru o evaluare specializată. Echipa noastră multidisciplinară va evalua cu atenție toate detaliile cazului tău – inclusiv rezultatele analizelor și investigațiilor deja făcute –, va stabili diagnosticul de certitudine și stadiul bolii și îți va elabora planul de tratament personalizat.
La Băneasa Hospital totul este organizat astfel încât să eliminăm orice întârziere inutilă care îți poate influența evoluția bolii.
Bibliografie:
- International Agency for Research on Cancer (IARC), World Health Organization. Romania Fact Sheet – Liver Cancer (GLOBOCAN). https://gco.iarc.who.int/media/globocan/factsheets/populations/642-romania-fact-sheet.pdf.
- European Commission, Joint Research Centre. Preventing liver cancer in the EU: incidence, risk factors and interventions (2024). https://joint-research-centre.ec.europa.eu/jrc-news-and-updates/preventing-liver-cancer-eu-incidence-risk-factors-and-interventions-2024-10-21_en.
- Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Liver Cancer. https://www.cdc.gov/liver-cancer/about/index.html
- American Cancer Society. Liver Cancer Risk Factors. https://www.cancer.org/cancer/types/liver-cancer/causes-risks-prevention/risk-factors.html.
- Cleveland Clinic. Non-Alcoholic Fatty Liver Disease (NAFLD). https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22437-non-alcoholic-fatty-liver-disease.
- American Cancer Society. How Is Liver Cancer Diagnosed? https://www.cancer.org/cancer/types/liver-cancer/detection-diagnosis-staging/how-diagnosed.html.
- Hospital Clínic Barcelona. Liver Cancer – Diagnosis. https://www.clinicbarcelona.org/en/assistance/diseases/liver-cancer/diagnosis.
- European Society for Medical Oncology (ESMO). Living Guideline: Hepatocellular Carcinoma – Staging and Risk Assessment. https://www.esmo.org/guidelines/living-guidelines/esmo-living-guideline-hepatocellular-carcinoma/staging-and-risk-assessment.
- American Cancer Society. Surgery for Liver Cancer. https://www.cancer.org/cancer/types/liver-cancer/treating/surgery.html.
- American Cancer Society. Tumor Ablation for Liver Cancer. https://www.cancer.org/cancer/types/liver-cancer/treating/tumor-ablation.html.
- American Cancer Society. Radiation Therapy for Liver Cancer. https://www.cancer.org/cancer/types/liver-cancer/treating/radiation-therapy.html.
- American Cancer Society. Chemotherapy for Liver Cancer. https://www.cancer.org/cancer/types/liver-cancer/treating/chemotherapy.html.
- American Cancer Society. Survival Rates for Liver Cancer. https://www.cancer.org/cancer/types/liver-cancer/detection-diagnosis-staging/survival-rates.html.
- Cancer Research UK. Liver Cancer Survival Statistics. https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/liver-cancer/survival.
- American Cancer Society. Signs and Symptoms of Liver Cancer. https://www.cancer.org/cancer/types/liver-cancer/detection-diagnosis-staging/signs-symptoms.html.
