Stadiile cancerului (TNM): ce înseamnă și cum influențează tratamentul

Stadiile cancerului arată cât de mult s-a extins boala în organism. După stabilirea diagnosticului de cancer, se pune întrebarea „în ce stadiu este boala?”. 

Diagnosticul certifică prezența cancerului (cel mai adesea prin biopsie – prelevarea și analizarea unui fragment de țesut), în timp ce stadiul arată cât de avansată este afecțiunea în acel moment.

Stadiul cancerului este cu totul altceva decât gradul tumorii. Îți explicăm în continuare tot ce trebuie să știi despre stadii și apoi îți prezentăm informațiile complementare necesare înțelegerii bolii

Ce înseamnă stadializarea cancerului?

După stabilirea diagnosticului de cancer, următorul pas este stadializarea.

Stadializarea cancerului este procesul prin care medicii stabilesc cât de avansată este boala: dimensiunile tumorii și extinderea regională și/sau la distanță.

Stabilirea stadiului cancerului este esențială pentru:

• alegerea planului de tratament;
• estimarea prognosticului (evoluția probabilă a bolii);
• compararea rezultatelor obținute la pacienți cu același tip de cancer în același stadiu;
• elaborarea și analizarea studiilor clinice.

Stadializarea cancerului se face cel mai adesea prin clasificarea TNM (Tumoră, Noduli limfatici, Metastaze), un sistem internațional prin care se analizează mărimea tumorii, dacă celulele maligne (canceroase) s-au extins la nodulii limfatici din vecinătate și dacă au afectat și organe aflate la distanță.Pe baza evaluării TNM, cancerul este încadrat în stadii de la 0 la IV: de la formele incipiente până la cele avansate

De ce este important să știm stadiul bolii?

Ce este sistemul TNM?

Sistemul TNM este o metodă de clasificare a tumorilor solide utilizată în întreaga lume pentru stadializarea multor tipuri de cancer.

Prin această metodă, stadializarea se face în funcție de:

T – tumoră – dimensiunea și extinderea tumorii primare (inițiale);

N – noduli (ganglioni) limfatici – dacă celulele maligne au invadat ganglionii limfatici din vecinătate;

M – metastaze (răspândirea cancerului în alte organe) – dacă celulele maligne au format tumori la alte organe sau țesuturi (ex. ficat, intestin, oase) aflate la distanță de tumora primară.

Stadiul cancerului se stabilește pe baza evaluării celor trei elemente și fiecare literă este urmată de un număr. De exemplu, T cu valoare mică (T1, T2) înseamnă o tumoră de dimensiuni reduse, iar T3 sau T4 indică o extindere mai importantă. N0 înseamnă că nu există ganglioni limfatici afectați, iar M0 înseamnă că nu există metastaze.

Ce înseamnă litera T?

În sistemul de stadializare TNM litera T se referă la tumora primară (cea de la care a pornit cancerul): ce dimensiuni are și cât de mult s-a extins în țesuturile din jur.

Categoria T este urmată de cifre sau litere:

• Tis (carcinom in situ) – celulele maligne sunt prezente doar în stratul superficial, fără invazie în profunzime. Carcinomul in situ este o formă precoce de cancer, în care celulele maligne sau atipice sunt prezente, dar nu au depășit stratul de origine și nu au invadat țesuturile din jur. Tis corespunde unui stadiu incipient, cu șanse mari de tratament complet al bolii.
• T0 – nu există dovada prezenței unei tumori primare (nu poate fi găsită).
• T1, T2, T3 și T4 – numărul indică dimensiunea și extinderea tumorii; cu cât cifra este mai mare, cu atât tumora este mai mare sau mai invazivă (se extinde în țesuturi din apropiere).
• TX – tumora primară nu poate fi evaluată.

Fiecare tip de cancer are criterii specifice pentru mărimea tumorii. De exemplu, o tumoră încadrată la T1 are alte dimensiuni  când de raportăm la la cancerul de sân față de cel pulmonar.

Ce înseamnă litera N?

Litera N din clasificarea TNM se referă la nodulii limfatici afectați de celule maligne. Ca parte din sistemul imunitar, ganglionii limfatici se găsesc în numeroase părți ale corpului și filtrează limfa, un lichid care circulă în întregul organism printr-o rețea de vase fine. Limfa poate antrena celule maligne și de aceea ganglionii limfatici cei mai apropiați de tumoră sunt adesea primul loc în care se răspândește cancerul

Valorile asociate literei N variază de la N0 la N3

• N0 – nu există ganglioni limfatici afectați;
• N1, N2 și N3 indică prezența celulelor maligne în ganglionii limfatici din vecinătate. Cifrele arată extinderea bolii în funcție de numărul, dimensiunea și localizarea ganglionilor învecinați afectați;
• NX – ganglionii limfatici nu pot fi evaluați.

La fel ca la categoria T (tumoră), criteriile pentru încadrarea la N1, N2 sau N3 nu sunt aceleași la toate tipurile de cancer. 

Prezența celulelor maligne în ganglionii limfatici poate duce la încadrarea cancerului într-un stadiu mai avansat (de la stadiul II la III), când și ganglionii afectați trebuie tratați, nu doar tumora.

Ce înseamnă litera M?

Litera M din sistemul TNM se referă la metastaze, adică la răspândirea cancerului în alte organe sau țesuturi aflate la distanță de tumora primară (formațiunea inițială).

Valorile categoriei M sunt simple:

• M0 – nu există metastaze detectabile;
• M1 – există metastaze;
• MX – metastazele nu pot fi evaluate;

Prezența metastazelor indică un stadiu avansat al bolii, când este nevoie de tratament atât pentru tumora inițială, cât și pentru controlul bolii în întregul organism.

Fiecare tip de cancer are propria variantă de clasificare TNM.

Există diferențe importante:

• La unele tipuri de cancer categoria T indică dimensiunea tumorii primare, iar la altele arată cât de profund a pătruns tumora în organul din care a pornit sau dacă s-a extins în structurile din apropiere (indiferent de dimensiune).
• În funcție de tipul de cancer, dimensiunile tumorii pentru încadrarea la T1-T43 diferă, la fel și criteriile de evaluare a nodulilor la N1-N3.
• În anumite tipuri de cancer, categoriile TNM pot include și subcategorii (ex.: T3a sau T3b) referitoare la extinderea bolii.
• Anumite niveluri pot lipsi: de exemplu, unele tipuri de cancer nu au N3.

Care sunt stadiile cancerului, de la 0 la IV?

Prin utilizarea sistemului TNM se obține o descriere foarte detaliată a bolii, absolut necesară și clară pentru medici, dar dificil de interpretat pentru pacienți.

Pentru cele mai multe tipuri de cancer rezultatele TNM sunt combinate și grupate în cinci stadii principale, numerotate de la 0 la IV folosind cifrele romane. Aceste stadii sunt mai ușor de înțeles – cu cât cifra este mai mare, cu atât cancerul este mai extins – și medicii le folosesc când explică gravitatea bolii.

Stadiile de la I la IV se pot împărți în niveluri A, B, C și D, pe baza unor asocieri ale caracteristicilor TNM. Un cancer în stadiul IIA este mai puțin extins decât unul în stadiul IIB, dar unul în stadiul IIIA este mai extins decât unul în stadiul IIB.

Ce înseamnă cancer în stadiul 0?

Stadiul 0 corespunde unei forme foarte incipiente, numită carcinom in situ (CIS), considerată o leziune precanceroasă. In situ este o expresie în limba latină care înseamnă „la fața locului”, așadar tumora este strict localizată. Există celule anormale, dar acestea nu au invadat țesuturile din jur și rămân doar în locul de origine.

Cu alte cuvinte, nu este vorba despre un cancer invaziv, ci despre o etapă timpurie, în care tumora poate fi îndepărtată înainte să se extindă.

Dacă nu este tratat, carcinomul in situ poate evolua spre cancer invaziv, adică o formă care pătrunde în țesuturile din jur și se poate răspândi.

Exemple:

• Carcinom ductal in situ (DCIS) – al glandei mamare;
• Carcinom in situ al colului uterin;
• Carcinom urotelial in situ – al vezicii urinare;
• Carcinom scuamos in situ al pielii.

Ce înseamnă cancer în stadiul I?

Stadiul I înseamnă stadiul incipient, când cancerul este localizat: tumora este de dimensiuni relativ mici și nu a depășit limitele organului în care a apărut.

De obicei în acest stadiu ganglionii limfatici și structurile învecinate nu sunt afectate sau au o afectare limitată.

Cu alte cuvinte, cancerul are șanse foarte mari de vindecare dacă tratamentul începe prompt. În funcție de tipul de cancer, tratamentul poate consta într-o intervenție chirurgicală, care la nevoie poate fi asociată cu radioterapie sau alte terapii complementare.

Criteriile de clasificare în stadiul I nu sunt aceleași la toate tipurile de cancer. Dimensiunea (în milimetri) considerată mică sau extinderea apreciată ca restrânsă variază de la un organ la altul.

Ce înseamnă cancer în stadiul II?

În stadiul II tumora este mai mare și/sau celulele maligne au ajuns în ganglionii sau țesuturile din vecinătate. Cancerul nu mai este strict localizat la organul unde a apărut, dar nu s-a răspândit încă la distanță, în alte organe.

Cancerul în stadiul II are șanse semnificative de curabilitate (vindecare) dacă tratamentul începe cât mai repede. Planul terapeutic poate include o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea tumorii și radioterapie, chimioterapie sau alte terapii complementare.

Ca și la stadiul I, criteriile de încadrare la stadiul II diferă de la un tip de cancer la altul. Dimensiunea tumorii și afectarea ganglionilor limfatici și a altor țesuturi învecinate pot fi altfel clasificate.

Ce înseamnă cancer în stadiul III?

În stadiul III boala este mai avansată și mai extinsă. De obicei tumora a crescut, a penetrat țesuturile învecinate și/sau s-a răspândit în ganglionii limfatici din apropiere.

Acum vorbim despre o extindere loco-regională, adică nu doar locală, ci și regională, dar cancerul încă nu a produs metastaze (nu a ajuns la organe aflate la distanță de tumora inițială).

În stadiul III tratamentul poate fi mai complex și de obicei combină chirurgia cu radioterapia, chimioterapia sau alte terapii sistemice potrivite respectivului tip de cancer.

Șanse de vindecare există, dar depind de tipul de cancer, de localizare și de cât de repede se inițiază tratamentul.

Și criteriile pentru stadiul III diferăde la un tip de cancer la altul: dimensiunea tumorii, numărul și localizarea ganglionilor limfatici afectați pot avea alte încadrări.

Ce înseamnă cancer în stadiul IV?

Stadiul IV, numit și cancer metastatic, este cel mai avansat stadiu al cancerului.

În stadiul IV cancerul nu mai este limitat la organul de origine sau la vecinătate, ci a metastazat, adică afectează părți ale corpului aflate la distanță de tumora primară. De exemplu, la un cancer de sân în stadiul IV tumora inițială poate să producă o alta în ficat, plămâni, os sau creier.

Deși stadiul IV este asociat cu o boală avansată, și uneori este numit stadiul terminal, nu înseamnă că nu există soluții terapeutice. Există tratamente care pot prelungi supraviețuirea și pot îmbunătăți calitatea vieții pacientului, iar în multe cazuri se obțin răspunsuri bune pe termen lung.

Planul terapeutic în acest stadiu depinde de tipul de cancer, de țesuturile/organele în care s-a răspândit și de starea generală a pacientului. Se pot utiliza asocieri de: chimioterapie, terapii țintite sau imunoterapie, radioterapie pentru zonele afectate, terapii locale și chirurgie, în anumite cazuri, pentru reducerea încărcăturii tumorale sau ameliorarea simptomelor.

Notă:criteriile de clasificare la stadiul IV diferă în funcție de tipul de cancer și de organele afectate de procesul de metastazare.

Ce înseamnă metastazarea?

Metastazarea reprezintă procesul de răspândire a cancerului din locul în care a apărut inițial către organe sau țesuturi aflate la distanță, nu în vecinătate.

Se produce când celulele maligne diseminează din tumora inițială, circulă prin vasele de sânge, prin sistemul limfatic sau de-a lungul traiectelor nervoase și ajung în alte zone ale organismului, unde formează noi tumori.

Chiar dacă este identificată într-un alt organ, boala păstrează caracteristicile fenotipice ale celulelor maligne din localizarea de origine. 

De exemplu: un cancer de sân care se răspândește la nivel osos rămâne cancer de sân, nu devine cancer osos primar, dar acest lucru trebuie certificat prin investigații specifice (examen histopatologic și imunohistochimic)

Prezența metastazelor indică un stadiu mai avansat al bolii, care necesită intervenții terapeutice specifice.

Diferența dintre boală localizată, regională și metastatică

În afară de stadiile numerotate de la 0 la IV, medicii folosesc uneori termeni mai simpli pentru explicarea extinderii bolii:

• Cancer in situ: sau carcinom in situ, corespunde cancerului în stadiul 0. Există celule anormale, dar acestea nu s-au răspândit dincolo de stratul de origine, iar tumora nu este încă invazivă.
• Cancer localizat: există celule maligne, dar acestea nu s-au extins dincolo de tumora inițială și sunt prezente doar în organul sau țesutul de origine.
• Cancer regional (sau loco-regional): celulele maligne s-au răspândit de la tumora primară către țesuturile și/sau nodulii limfatici din vecinătate.
• Cancer metastatic: din tumora primară s-au răspândit celule maligne care au format noi tumori în organe sau țesuturi aflate la distanță de locul de origine.

Stadializare clinică și stadializare patologică

De regulă cancerul este stadializat cât mai repede după stabilirea diagnosticului, pentru ca medicii să poată stabili planul terapeutic. În unele cazuri însă boala este stadializată din nou după parcurgerea unei etape de tratament.

Stadializare clinică

Este prima evaluare a extinderii cancerului, realizată după stabilirea diagnosticului și înainte de începerea tratamentului. Se bazează pe:

• examinare clinică (consultație);
• investigații imagistice (CT, IRM, scientigrafie osoasă, PET-CT);
• endoscopie și biopsie (analizarea unui fragment de țesut tumoral în laboratorul histopatologic);
• analize de sânge, în funcție de tipul de cancer.

Pe baza acestei stadializări medicii pot evalua extinderea bolii și pot întocmi planul de tratament. De asemenea, estimarea prognosticului (a evoluției bolii) se bazează pe stadiul identificat imediat după diagnosticare.

Stadializarea patologică (chirurgicală)

De multe ori intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea tumorii este primul pas terapeutic. Țesutul extirpat este analizat histopatologic și imunohistochimic, iar rezultatele sunt comparate cu cele de la evaluarea clinică. Acest proces se numește stadializare patologică.

În unele cazuri stadiul patologic este altul decât stadiul clinic, de exemplu dacă se obiectivează că stadiul este mai avansat decât au indicat anterior rezultatele imagistice și ale biopsiei.

Stadializarea patologică oferă detalii mai precise decât stadializarea clinică, deci mai utile pentru stabilirea conduitei terapeutice ulterioare și pentru estimarea atât a răspunsului terapeutic, cât și a evoluției bolii.

Când poate fi nevoie de o nouă stadializare?

În anumite situații poate fi nevoie de o nouă evaluare a stadiului bolii, de exemplu:

• după un tratament administrat înainte de operație (neoadjuvant, de ex. chimioterapie, terapie țintită sau radioterapie), pentru a vedea cât de mult a regresat tumora;
• dacă boala reapare (recidivează) sau evoluează după ce părea că a fost îndepărtată;
• când apar informații noi care schimbă datele inițiale despre extinderea bolii.

La restadializare se utilizează de obicei aceleași tipuri de investigații ca la început: examinare clinică, imagistică, biopsie sau, uneori, intervenție chirurgicală.

Stadiul bolii stabilit imediat după diagnosticare nu se modifică. Stadiul identificat ulterior se notează în completare, pentru ca echipa medicală să aibă imaginea de ansamblu și să decidă care este soluția terapeutică optimă.

De ce se poate modifica uneori încadrarea inițială?

Stadializarea clinică a cancerului efectuată imediat după diagnosticare se bazează pe investigații imagistice și biopsii care deși sunt absolut necesare și utile, nu pot arăta imaginea completă a extinderii bolii.

După intervenția chirurgicală medicii pot analiza microscopic tumora și ganglionii limfatici din punct de vedere histologic și imunohistochimic. Această evaluare (stadializarea patologică) poate arăta că boala este mai extinsă sau mai restrânsă decât se estima inițial.

Pot apărea modificări de încadrare dacă:

• Terapiile neoadjuvante (înainte de operație) au redus extinderea tumorii.
• Se dovedește că tumora are alte caracteristici decât cele detectate la biopsie (biopsia extrage cu ajutorul unui ac o cantitate mică de țesut, în timp ce după excizia chirurgicală medicii pot analiza întreaga leziune).
• Se descoperă formațiuni tumorale nedetectate la investigațiile inițiale.
• Ganglionii limfatici aparent normali pot conține celule maligne de dimensiuni microscopice, nedetectabile imagistic.

Important: stadiul inițial nu este greșit, ci reflectă informațiile disponibile imediat după diagnosticare. Ajustarea postoperatorie a încadrării se face pentru că medicii au putut obține mai multe informații. Analiza histopatologică a tumorii excizate arată mai clar starea marginilor tumorii, profunzimea invaziei, relația cu vasele sangvine și nervii, și dacă celulele anormale se comportă sau nu ca un cancer.

Stadiul cancerului este același lucru cu gradul tumoral?

Stadiul cancerului și gradul tumoral nu sunt același lucru, chiar dacă ambele descriu afecțiunea malignă.

• Stadiul cancerului arată cât de mult s-a extins boala: unde se află tumora, cât de mare este și dacă s-a răspândit în ganglioni limfatici, în structurile învecinate sau în organe aflate la distanță de locul de origine. Procesul prin care se stabilește stadiul unui cancer se numește stadializare.
  
• Gradul tumoral arată cât de anormale sunt celulele maligne; cu cât sunt mai diferite față de celulele normale ale țesutului de origine, cu atât tumora este mai agresivă și boala evoluează mai rapid. Procesul de stabilire a gradului tumoral se face prin examinare microscopică și se numește diferențiere.

Ambele informații sunt esențiale pentru stabilirea planului de tratament și estimarea evoluției bolii.

Care este legătura dintre stadiul, gradul și tipul de cancer?

Tipul de cancer, stadiul și gradul sunt trei elemente diferite, care împreună alcătuiesc o imagine de ansamblu a bolii absolut necesară stabilirii tratamentului.

• Tipul de cancer arată din ce organ sau țesut a originat boala și din ce tip de celule se dezvoltă (de exemplu: carcinom – din epitelii, sarcom – din țesut conjuctiv). Diagnosticul bolii trebuie să identifice în primul rând despre ce subtip este vorba, fiindcă fiecare histotip are propriul comportament și propriile tendințe de evoluție.
  
• Stadiul cancerului arată cât de mult s-a extins boala în organism: dacă este limitată la organul de origine, dacă a ajuns la ganglionii limfatici și țesuturile învecinate sau dacă a produs metastaze.
  
• Gradul tumoral stabilește cât de agresive sunt celulele maligne, în funcție de cât de mult diferă de celulele normale din zona de origine atunci când sunt analizate la microscop. Nivelul de agresivitate indică rapiditatea cu care poate evolua cancerul.

Tipul, stadiul și gradul sunt informații complementare, pe baza cărora medicii înțeleg particularitățile cancerului esențiale pentru:

• stabilirea planului de tratament;
• estimarea evoluției bolii (prognostic);
• compararea cazurilor similare.

Cum influențează stadiul alegerea tratamentului?

Stabilirea planului de tratament nu se bazează doar pe stadializarea afecțiunii oncologice diagnosticate. Medicii trebuie să ia în considerare mai mulți factori ca să poată decide care strategie terapeutică este cea mai eficientă și sigură pentru pacientul respectiv.

1. Tipul de cancer

Tipul de cancer arată din ce organ sau țesut a pornit boala, iar subtipul histologic indică din ce tip de celule se dezvoltă tumora analizată microscopic. Ex.: cancerul pulmonar are subtipuri ca adenocarcinomul pulmonar sau carcinomul scuamos pulmonar.

De ce contează: oferă indicii despre comportamentul și tendința de răspândire a bolii. Este identificat prin diagnostic și reprezintă primul pas, esențial pentru:

• stabilirea investigațiilor suplimentare necesare;
• folosirea metodei potrivite de stadializare;
• elaborarea planului terapeutic.

2. Stadiul cancerului

Arată cât de mult s-a extins boala în organism: local, regional sau la distanță. 

De ce contează: ținând cont de extinderea bolii, echipa medicală alege un tratament local și/sau sistemic și poate estima prognosticul bolii.

3. Gradul tumoral 

Arată cât de mult diferă celulele maligne față de cele normale din țesutul de origine. 

De ce contează: indică potențialul de agresivitate și riscul de răspândire rapidă a cancerului, factori care pot necesita ajustarea planului de tratament.

4. Markerii biologici și markerii tumorali – în anumite tipuri de cancer

Indică anumite particularități moleculare sau genetice ale celulelor maligne. De exemplu:

• Cancer de sân – receptorii hormonali ER, PR și HER2;
• Cancer pulmonar – mutații genetice ca EGFR sau ALK.

De ce contează:

• Sugerează ce tip de tratament ar putea fi mai eficient;
• Indică dacă pot fi aplicate eficient terapiile țintite sau imunoterapia (în cazurile eligibile).

Exemple generale de abordare terapeutică în funcție de stadiu

Stadii incipiente (0–I):

• Chirurgie ± radioterapie;
• ± Tratamente sistemice adjuvante pentru a reduce riscul de recidivă.

Stadii local avansate (II–III):

• Combinații multimodale (tratamente combinate): chirurgie, radioterapie și tratamente sistemice (în funcție de tipul cancerului, gradul tumorii și markerii tumorali).

Stadiul metastatic (IV):

• Tratamente sistemice: chimioterapie, terapie țintită, imunoterapie;
• Tratament pentru controlul simptomelor, cu scopul de a prelungi supraviețuirea și de a menține calitatea vieții pacientului.

Planul de tratament personalizat

Pentru orice afecțiune oncologică tratamentul este personalizat și se bazează pe:

• Tipul de cancer;
• Stadiul bolii;
• Gradul tumoral;
• Markerii biologici;
• Particularitățile pacientului (stare generală de sănătate, antecedente personale și familiale, vârstă, alți factori de risc).

Decizia nu aparține unui singur medic, ci este stabilită în cadrul unei Comisii Multidisciplinare (Tumor Board), unde mai mulți specialiști analizează cazul și recomandă planul terapeutic optim.

De ce două persoane diagnosticate cu cancer în același stadiu pot avea tratamente diferite?

Stadiul cancerului este important, dar nu este suficient pentru stabilirea tratamentului, care trebuie să țină cont de mai mulți factori.

Două persoane diagnosticate cu o afecțiune oncologică în același stadiu pot primi planuri terapeutice diferite pentru că:

• Tipul de cancer este diferit. Chiar dacă stadiul este același, fiecare tip de cancer are propriul comportament și răspunde altfel la tratament (ex.: cancer de sân vs. cancer colorectal).
  
• Subtipul histologic este altul. Dacă doi pacienți sunt diagnosticați cu cancer pulmonar stadiul II, dar într-un caz este vorba de adenocarcinom și în celălalt de carcinom scuamos, tratamentul poate fi diferit.
  
• Gradul tumoral este diferit. La același histotip de cancer și în același stadiu al bolii, dacă gradul tumorii diferă, boala are alt nivel de agresivitate. Pacientul cu grad tumoral mai mare poate primi un tratament mai intens.
  
• Markerii biologici fac diferența. Chiar și în cazuri foarte asemănătoare, prezența unor mutații sau receptori specifici poate fi favorabilă pentru utilizarea terapiilor țintite sau a imunoterapiei, opțiuni care nu sunt potrivite pentru toți pacienții.
  
• Localizarea tumorii este alta. În același tip histologic de cancer, în același stadiu și la același organ, poziția tumorii poate influența tratamentul. De exemplu, o tumoră aflată într-o zonă dificil de operat poate necesita mai întâi terapie sistemică.
  
• Pacienții au particularități diferite. Starea generală de sănătate, vârsta și factorii de risc (ex.: greutate corporală, boli asociate etc.) pot dicta opțiunile terapeutice. Un tratament potrivit pentru un pacient tânăr și fără alte probleme de sănătate poate fi prea agresiv pentru altcineva.

Ce înseamnă „cancer în fază terminală” și de ce termenul trebuie folosit cu grijă?

„Cancer în fază terminală” nu este un termen medical corect și nu este folosit în literatura de specialitate

Stadiul IV de cancer este cel mai avansat, dar asta nu înseamnă că este faza terminală:

• Stadiul IV indică extinderea bolii la distanță (prin prezența metastazelor), nu durata de viață a pacientului.
• Există cancere metastatice care pot fi controlate terapeutic timp îndelungat, cu tratamentele sistemice adecvate.
• Stadiul cancerului nu este același lucru cu prognosticul.

De ce termenul trebuie folosit cu grijă

• „Cancer în fază terminală” nu este o concluzie medicală pertinentă.
• Creează panică inutilă și convingerea că nu mai există soluții terapeutice.
• Nu ține cont de situația medicală reală, deoarece stadiul cancerului nu este singurul factor care determină prognosticul bolii.

Prognosticul trebuie să fie subiectul unei discuții cu echipa medicală. Chiar dacă boala este avansată și vindecarea nu mai este posibilă, există aproape întotdeauna opțiuni pentru:

• controlul bolii;
• reducerea intensității simptomelor;
• menținerea calității vieții.

De exemplu, unele cancere de sân sau pulmonare metastatice pot fi ținute sub control ani întregi cu tratamentele disponibile în prezent.

Ce trebuie să știi despre „speranța de viață” în cazul unui diagnostic de cancer

După stabilirea diagnosticului de cancer, mulți pacienți se întreabă: „cât mai am de trăit?”.

Răspunsul nu poate fi exprimat printr-un număr. În cancer, speranța de viață nu poate fi prezisă cu exactitate. Evoluția bolii diferă semnificativ de la o persoană la alta, chiar și în același stadiu.

De ce nu există un răspuns universal valabil?

Prognosticul (estimarea evoluției bolii) depinde de mai mulți factori:

• Tipul și subtipul de cancer – fiecare tip și subtip au moduri proprii de evoluție și necesită tratamente diferite.
• Stadiul bolii indică extinderea cancerului, dar nu este singurul care definește evoluția afecțiunii.
• Organele afectate – metastazele prezente în anumite organe pot influența prognosticul.
• Răspunsul la tratament – unii pacienți răspund favorabil la terapiile recomandate, chiar și în stadii avansate.
• Starea generală de sănătate – vârsta, statusul clinico-biologic, antecedentele personale sunt factori decisivi.

Ce înseamnă de fapt „speranța de viață” în cancer?

În practica medicală acest termen este folosit cu precădere în statistici și se referă la medii calculate pe grupuri mari de pacienți, nu la predicții individuale.

De exemplu, rata de supraviețuire la 5 ani indică procentajul de pacienți care sunt în viață la 5 ani după diagnostic, dar:

• nu ține cont de evoluția individuală;
• nu ia în calcul toate variabilele personale;
• deci nu poate preciza cât va trăi un anumit pacient.

În multe tipuri de cancer avansat, boala poate fi controlată pe termen lung cu tratamente moderne, care prelungesc semnificativ supraviețuirea.

De ce este importantă evaluarea periodică?

Monitorizarea oncologică regulată este importantă pentru:

• Evaluarea statusului clinico-biologic al pacientului;
• evaluarea răspunsului la tratament;
• ajustarea terapiei în funcție de evoluție.

De aceea, discuția despre prognostic trebuie purtată întotdeauna cu echipa medicală, care evaluează în context toți factorii relevanți pentru cazul respectiv.

De ce statisticile trebuie interpretate cu prudență?

Statisticile sunt utile pentru a înțelege în linii mari cum evoluează o boală, dar nu pot prezice concret ce se va întâmpla în cazul unui pacient. Pentru că:

• Se bazează pe grupuri mari de pacienți. Datele provin din studii populaționale și reflectă medii generale, nu situații individuale. Fiecare pacient are caracteristici unice care pot influența semnificativ evoluția bolii.
• Pot face referire la tratamente utilizate în trecut. Multe statistici sunt calculate pe baze de pacienți tratați cu mulți ani în urmă. Între timp opțiunile terapeutice s-au îmbunătățit semnificativ, în special prin terapii țintite, imunoterapie și combinații moderne de tratament. Unele statistici nu reflectă impactul celor mai recente tratamente, care pot schimba semnificativ prognosticul în multe tipuri de cancer.
• Nu țin cont de particularitățile individuale. Statisticile generale nu pot lua în calcul factori ca profilul molecular al tumorii, răspunsul la tratament sau starea generală a pacientului.

Întrebări frecvente despre stadiile cancerului

Programează-ți o evaluare oncologică

Dacă ai primit recent un diagnostic oncologic și ai întrebări despre stadiul bolii, gradul tumoral, interpretarea investigațiilor sau opțiunile de tratament, programează-te la unul dintre medicii noștri oncologi supraspecializați.

Echipele noastre medicale au experiență în diagnosticarea și tratarea cancerului și au obținut rezultate remarcabile inclusiv în cazuri complexe și severe, în stadii avansate.

Bibliografie:

• Worldwide Cancer Research. Cancer stages and grades explained: what they mean and why they matter https://www.worldwidecancerresearch.org/cancer-and-research-information/diagnosis-prevention-and-treatment/cancer-stages-and-grades-explained-what-they-mean-and-why-they-matter
• American Cancer Society. Cancer staging https://www.cancer.org/cancer/diagnosis-staging/staging.html
• Union for International Cancer Control (UICC). TNM classification of malignant tumours  https://www.uicc.org/what-we-do/sharing-knowledge/tnm
• Cancer Research UK. Stages of cancer https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/what-is-cancer/stages-of-cancer
• American College of Surgeons. Cancer staging systems (AJCC) https://www.facs.org/quality-programs/cancer-programs/american-joint-committee-on-cancer/cancer-staging-systems
• National Cancer Institute. Cancer staging https://www.cancer.gov/about-cancer/diagnosis-staging/staging
• American Cancer Society. What is cancer? https://www.cancer.org/cancer/understanding-cancer/what-is-cancer.html
• National Cancer Institute. TNM staging system for breast cancer https://www.cancer.gov/types/breast/stages/tnm-staging-system